ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 595/2011

HOTĂRÂRE

09.02.2011

CAMERĂ

civil_2

RĂSFOIEȘTE: Înalta Curte de Casație și Justiție · 2011
DESCARCĂ: PDF · DOCX 🔒 Pro

Citează această cauză

ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 595/2011 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2011)

Asupra contestației în anulare de față:

Din examinarea lucrărilor dosarului, constată următoarele:

Prin decizia nr. 1677 din 28 mai 2009 a Înaltei Curți de Casație și Justiție pronunțată în dosarul nr. 3237/3/2008 a fost anulat, ca netimbrat, recursul declarat de pârâtul I.I. împotriva deciziei nr. 484 din 29 octombrie 2009 a Curții de Apel București, secția a VI-a comercială.

Pentru a hotărî astfel, instanța de recurs a constatat că, deși a fost citat cu mențiunea achitării taxei de timbru fiindu-i comunicat și cuantumul acesteia, recurentul nu s-a conformat dispoziției instanței, dându-se astfel eficiență prevederilor art. 20 din Legea nr. 146/1997.

Împotriva acestei decizii a formulat contestație în anulare I.I., invocând în drept dispozițiile art. 317 alin. (1) pct. 1 și art. 318 prima teză C. proc. civ.

În dezvoltarea primului motiv al contestației în anulare, contestatorul a susținut, în esență, că procedura de citare pentru ziua când s-a judecat litigiul nu a fost îndeplinită conform legii, în sensul că aceasta s-a făcut cu încălcarea prevederilor art. 100 pct. 2, 3, 4, 7 C. proc. civ., aspect ce a condus la anularea recursului ca netimbrat.

Cu privire la motivul prevăzut de art. 318 C. proc. civ., contestatorul a susținut că hotărârea a fost dată ca urmare a unor greșeli materiale esențiale concretizate în faptul că instanța de recurs prin neobservarea neregularității procedurii de citare vizând inclusiv taxa de timbru, în mod nelegal a anulat cererea de recurs.

Intimata

SC I.T.A. SRL a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea contestației în anulare.

Analizând decizia atacată prin prisma criticilor formulate, Înalta Curte urmează să respingă contestația în anulare pentru considerentele ce urmează:

Contestația în anulare este o cale extraordinară de atac, iar cazurile de admisibilitate sunt limitativ enumerate de lege, fiind de strictă interpretare.

În speță, motivul prevăzut de dispozițiile art. 317 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ. conform căruia hotărârile irevocabile pot fi atacate cu contestație în anulare când procedura de chemare a părții pentru ziua când s-a judecat pricina nu a fost îndeplinită potrivit cu cerințele legii, nu poate fi reținut.

Din examinarea dovezii de citare aflată la dosarul de recurs (fila 9) se constată că pentru termenul din 28 mai 2009, când a fost pronunțată decizia de anulare a recursului, ca netimbrat, I.I. a fost citat la adresa indicată de acesta prin cererea de recurs, procedura fiind legal îndeplinită, prin afișare, cu respectarea cerințelor impuse de art. 100 raportat la art. 88 C. proc. civ.

Potrivit art. 318 prima teză C. proc. civ., hotărârile instanțelor de recurs pot fi atacate cu contestație în anulare când dezlegarea dată în recurs este rezultatul unei greșeli materiale, înțelegând prin aceasta greșeli de ordin procedural, respectiv erori materiale evidente săvârșite de instanță prin neobservarea dovezilor existente la dosar.

În sensul art. 318 C. proc. civ. este greșeală materială anularea recursului, ca netimbrat, în pofida existenței la dosar a dovezii timbrajului.

Dovada de plată a taxei de timbru nu se află la dosar și nici nu s-a făcut dovada depunerii acesteia, față de data pronunțării, prin urmare criticile subsumate dispozițiilor art. 318 C. proc. civ. nu sunt fondate.

Față de considerentele anterior expuse, Înalta Curte constată că nu sunt îndeplinite motivele de anulare prevăzute de

art. 317 alin. (1) pct. 1 și art. 318 prima teză C. proc. civ. și drept urmare, va menține decizia atacată și va respinge contestația în anulare formulată de contestatorul I.I.