ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 209/2011
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 209/2011 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2011)
Asupra contestației în anulare de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin cererea adresată instanței la data de 5 iulie 2010, contestatoarea C.L. a solicitat, în contradictoriu cu intimații C.C. și SC H. SRL Botoșani, anularea deciziei nr. 1911, pronunțată de secția comercială a Înaltei Curți de Casație și Justiție, la data de 25 mai 2010, în Dosarul nr. 3339/40/2008, invocând în drept dispozițiile art. 318 C. proc. civ. În motivarea acestei cereri s-a arătat, în esență, că soluția de anulare a recursului, ca netimbrat, prin decizia contestată, este rezultatul unei greșeli materiale, întrucât taxa de timbru a fost plătită și depusă la dosar la data de 25 mai 2010. În vederea soluționării contestației în anulare s-a atașat Dosarul nr. 3339/40/2008 în care s-a pronunțat decizia contestată, prin care s-a anulat, ca netimbrat, recursul declarat de pârâții C.C.
și C.L. împotriva deciziei nr. 74 din 2 noiembrie 2009 pronunțată de secția comercială, de contencios administrativ și fiscal a Curții de Apel Târgu Mureș. Este de observat că prin prezenta contestație în anulare a fost vizat primul motiv prevăzut de art. 318 C. proc. civ., în conformitate cu care hotărârea instanței de recurs poate fi atacată, pe această cale, când dezlegarea dată este rezultatul unei greșeli evidente. Examinarea actelor și lucrărilor dosarului relevă că taxa judiciară de timbru în cuantum de 5.000 RON, conform chitanței din 25 mai 2010, a fost depusă „după ședință”, astfel cum rezultă din rezoluția de primire și că timbrul judiciar nu se află depus la dosar. Rezultă așadar că, la momentul pronunțării deciziei contestate, dovada achitării taxei judiciare de timbru nu se afla la dosar, așa încât nu se poate reține incidența art. 318 alin. (1) teza 1 C. proc.
civ., întrucât greșeala materială, invocată în cauză, trebuie apreciată în raport cu datele existente la dosarul cauzei la acel moment. Pentru aceste considerente, Înalta Curte va respinge, ca nefondată, contestația în anulare formulată împotriva deciziei nr. 1911 din 25 mai 2010, pronunțată de secția comercială a Înaltei Curți de Casație și Justiție în Dosarul nr. 3339/40/2008, și în temeiul art. 274 alin. (1) C. proc. civ., va obliga contestatoarea, în culpă procesuală, să plătească intimatei SC H. SRL cheltuielile de judecată constând în contravaloarea transportului efectuat pe ruta Botoșani – București și retur, la termenele din 15 decembrie 2010 și 19 ianuarie 2011, astfel cum a solicitat și dovedit prin înscrisurile depuse la dosar.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E Respinge contestația în anulare formulată de contestatoarea C.L. împotriva deciziei nr. 1911 din 25 mai 2010, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția comercială, în Dosarul nr. 3339/40/2008. Obligă contestatoarea să plătească intimatei SC H. SRL Botoșani suma de 320 RON, cu titlu de cheltuieli de judecată, reprezentând contravaloare transport. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 19 ianuarie 2011.
Grupate prin similitudine semantică
Caută în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.
Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea semantică în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistentul AI. Fără card.