ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 209/2011

Asupra

contestației în anulare de față;

Din

examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea adresată

instanței la data de 5 iulie 2010, contestatoarea C.L.

a solicitat, în

contradictoriu cu intimații

C.C. și SC H. SRL Botoșani, anularea deciziei

nr. 1911, pronunțată de secția comercială a Înaltei Curți de Casație și

Justiție, la data de 25 mai 2010, în Dosarul nr. 3339/40/2008, invocând în

drept dispozițiile art. 318 C. proc. civ.

În

motivarea acestei cereri s-a arătat, în esență, că soluția de anulare a

recursului, ca netimbrat, prin decizia contestată, este rezultatul unei greșeli

materiale, întrucât taxa de timbru a fost plătită și depusă la dosar la data de

25 mai 2010.

În vederea

soluționării contestației în anulare s-a atașat Dosarul nr. 3339/40/2008 în

care s-a pronunțat decizia contestată, prin care s-a anulat, ca netimbrat, recursul

declarat de pârâții C.C. și C.L. împotriva deciziei nr. 74 din 2 noiembrie 2009

pronunțată de secția comercială, de contencios administrativ și fiscal a Curții

de Apel Târgu Mureș.

Este de

observat că prin prezenta

contestație în anulare a fost vizat primul

motiv prevăzut de art. 318 C. proc. civ., în conformitate cu care hotărârea

instanței de recurs poate fi atacată, pe această cale, când dezlegarea dată

este rezultatul unei greșeli evidente.

Examinarea

actelor și lucrărilor dosarului relevă că taxa judiciară de timbru în cuantum

de 5.000 RON, conform chitanței din 25 mai 2010, a fost depusă „după ședință”,

astfel cum rezultă din rezoluția de primire și că timbrul judiciar nu se află

depus la dosar.

Rezultă

așadar că, la momentul pronunțării deciziei contestate, dovada achitării taxei

judiciare de timbru nu se afla la dosar, așa încât nu se poate reține incidența

art. 318 alin. (1) teza 1 C. proc. civ., întrucât greșeala materială, invocată

în cauză, trebuie apreciată în raport cu datele existente la dosarul cauzei la

acel moment.

Pentru

aceste considerente, Înalta Curte va respinge, ca nefondată, contestația în

anulare formulată împotriva deciziei nr. 1911 din 25 mai 2010, pronunțată de secția

comercială a Înaltei Curți de Casație și Justiție în Dosarul nr. 3339/40/2008, și

în temeiul art. 274 alin. (1) C. proc. civ., va obliga contestatoarea, în culpă

procesuală, să plătească intimatei SC H. SRL cheltuielile de judecată constând

în contravaloarea transportului efectuat pe ruta Botoșani – București și retur,

la termenele din 15 decembrie 2010 și 19 ianuarie 2011, astfel cum a solicitat

și dovedit prin înscrisurile depuse la dosar.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge

contestația

în anulare formulată de contestatoarea C.L. împotriva deciziei nr. 1911 din 25

mai 2010, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția comercială,

în Dosarul nr. 3339/40/2008.

Obligă

contestatoarea să plătească intimatei SC H. SRL Botoșani suma de 320 RON, cu

titlu de cheltuieli de judecată, reprezentând contravaloare transport.

Irevocabilă.

Pronunțată

în ședință publică, astăzi 19 ianuarie 2011.