ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 3500/2008

Asupra recursului de față: Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: La data de 27 noiembrie 2006 reclamanta SC D. SA Brazi a solicitat ca prin sentința ce se va pronunța, pârâta SC V.P. SRL să fie obligată să execute obligația de livrare a produselor din comanda 186 din 19 septembrie 2006 și la plata unor daune cominatorii de 200 ron pe zi întârziere, de la data de 6 noiembrie 2006, când pârâta a fost pusă în întârziere până la îndeplinirea obligației. În motivarea acțiunii reclamanta a arătat că în urma vizionării catalogului pârâtei, la 24 iulie 2006, a comandat acesteia executarea unor produse de sticlărie cu denumirea A., N., M. și F., câte două bucăți din fiecare, iar ulterior a convenit cu pârâta livrarea unor cantități mai mari din aceleași produse pe care intenționa să le ofere colaboratorilor cu ocazia sărbătorilor sfârșitului de an.

S-a susținut că pârâta i-a făcut o ofertă și a executat produsele în termenul de o lună la care s-a obligat, reclamanta achitând un avans de 10.373,4 ron din prețul total de 7.462,26 euro, însă a constatat că produsele livrate de reclamantă erau necorespunzătoare calitativ, prezentând deficiențe constând în modificarea design-ului și o granulație mai mică decât cele din catalog, iar logo-ul nu s-a poziționat orizontal, în linie dreaptă, astfel că reclamanta s-a considerat îndreptățită să sesizeze instanța de judecată, față de refuzul pârâtei de a înlocui produsele necorespunzătoare, invocând prevederile art. 1073 și art. 1075 C. civ. Pârâta a formulat întâmpinare și cerere reconvențională prin care a solicitat obligarea reclamantei la 21.239,97 lei.

Prin sentința nr. 377 din 16 martie 2007 Tribunalul Prahova a admis în parte acțiunea reclamantei pe care a obligat-o să își execute obligația de livrare a produselor din comanda din 19 septembrie 2006, respingând capătul de cerere privind plata daunelor cominatorii ca inadmisibil și obligând pârâta la plata cheltuielilor de judecată, menționate în dispozitiv. A respins cererea reconvențională formulată de pârâtă.

Pentru a pronunța această soluție, prima instanță a reținut că a fost necorespunzătoare calitatea unora din produsele livrate ulterior (suprafața aplicată cu granule fiind mai mică și culoarea ornamentului diferită), prin compararea unor fotografii cu modelele prezentate în catalogul pârâtei, apreciind că în speță nu este vorba de vicii care afectează lucrul vândut, ci de nerespectarea calității produselor vândute de către pârâtă, situație în care aceasta răspunde pentru nerespectarea obligației de livrare conform art. 1073 C. civ., acțiunea fiind admisă în parte pentru această obligație, așa cum s-a arătat anterior. Prima instanță a respins ca inadmisibil capătul de cerere privind daune cominatorii, ținând cont de prevederile art. 5803 C. proc.

civ., potrivit cărora dacă obligația de a face nu poate fi îndeplinită prin altă persoană decât debitorul, acesta poate fi constrâns la îndeplinirea ei prin aplicarea unei amenzi civile, iar creditorul poate cere obligarea debitorului la daune interese pentru acoperirea prejudiciilor cauzate prin neîndeplinirea obligației, conform alin. (2) al aceluiași text. Instanța de fond a respins cererea reconvențională formulată de pârâtă ca urmare a nerespectării de către aceasta a calității produselor vândute, răspunderea pârâtei vânzătoare fiind antrenată pentru nerespectarea obligației de livrare. Împotriva acestei sentințe au declarat apel ambele părți. Reclamanta SC D. SA Brazi a criticat hotărârea pentru neteminicie, arătând că în mod greșit s-a respins capătul de cerere privind daune cominatorii, care, potrivit doctrinei, reprezintă mijlocul prin care debitorul unor obligații poate fi constrâns la executarea acesteia.

S-a susținut că prin soluția pronunțată de instanță este favorizată situația juridică a pârâtei, deoarece aceasta ar putea prelungi termenul de executare fără să suporte vreun prejudiciu, iar reclamanta nu ar putea executa silit sentința pronunțată, solicitându-se admiterea apelului și pe fond admiterea în întregime a acțiunii reclamantei. Pârâta SC V.P. SRL. Ploiești a arătat că și-a executat în întregime obligațiile contractuale asumate, livrând reclamantei în două tranșe, în cadrul termenului convenit produsele comandate, însă după recepția acestora reclamanta cumpărătoare a refuzat să-i plătească diferența de preț datorată, invocând presupuse defecte de calitate. Apelanta - pârâtă a susținut că produsele nu au defecte, deoarece nu pot fi identice, fiind fabricate manual și având caracter de „unicat”.

Curtea de Apel Ploiești, secția comercială contencios administrativ fiscal, prin decizia nr. 11 din 16 ianuarie 2008 respinge excepțiile ridicate de apelanta - pârâtă. Respinge apelul formulat de reclamanta SC D. SA împotriva sentinței nr. 377 din 16 martie 2007 pronunțată de Tribunalul Prahova. Admite apelul pârâtei SC V.P. SRL și în consecință: Schimbă în parte sentința, în sensul că, respinge în întregime acțiunea SC D. SA și admite cererea reconvențională formulată de SC V.P. SRL. Obligă apelanta - reclamantă SC D. SA să plătească apelantei - pârâte SC V.P. SRL 21.239,27 lei diferență preț marfă livrată, plus 2.991,5 lei cheltuieli de judecată la fond și apel. Menține restul dispozițiilor sentinței privind respingerea capătului de cerere din acțiune privind daune cominatorii.

Pentru a pronunța această hotărâre instanța de apel a reținut că excepția inadmisibilității acțiunii reclamantei întemeiată pe dispozițiile art. 1073 și art. 1075 C. civ., față de împrejurarea că în raport cu aceste texte reclamanta - cumpărătoare nu putea solicita decât despăgubiri sau reducerea prețului cu contravaloarea produselor necorespunzătoare calitativ și necidecum îndeplinirea, pentru a doua oară a obligației de livrare deja executată, este nefondată deoarece, impedimentele invocate de apelanta - pârâtă, vizează fondul cauzei și nu reprezintă motive de inadmisibilitate a acțiunii, urmând a fi analizate ca atare. Deasemenea s-a reținut ca nefondată și excepția neîndeplinirii contractului și a nedenunțării în termenul prevăzut de art. 70 C. com.

a viciilor aparente de către apelanta - reclamantă. Cu privire la apelul reclamantei SC D. SA Brazi, s-a constatat că acesta este nefondat întrucât vizează daune cominatorii pentru nerespectarea obligației de livrare a produselor din comanda care potrivit dispozițiilor art. 1073 și art. 1075 C. civ. daunele cominatorii se pot solicita numai pentru a asigura executarea unei obligații de a face sau de a nu face și nicidecum în cazul în care obligația nu a fost îndeplinită corespunzător de către debitor, așa cum chiar apelanta –reclamantă a susținut în acțiunea introductivă. Cu privire la apelul pârâtei SC V.P.

SRL Ploiești Curtea de Apel apreciază că în mod eronat apelanta - reclamantă a investit instanța cu o acțiune prin care a solicitat obligarea apelantei - pârâte la executarea obligației de livrare a produselor din comanda din 19 septembrie 2006 și respectiv daune cominatorii pe zi întârziere, deoarece apelanta - pârâtă a livrat în întregime marfa comandată de apelanta - reclamantă. Împotriva acestei ultime hotărâri a declarat recurs reclamanta SC D. SA, criticând-o în temeiul art. 304 pct. 7 C. proc. civ.

susținând, în esență că întreaga apărare a apelantei - pârâte s-a bazat pe așa zisul caracter de unicat al produselor livrate apelantei - reclamante, reținut și de instanța de apel în motivarea deciziei recurate, pe care o consideră contradictorie, instanța reținând, pe de o parte, că pârâta și-a îndeplinit în totalitate și întocmai obligațiile asumate (dosar apel) iar pe de altă parte să sublinieze concluziile raportului de expertiză care relevă unele deficiențe (dosar apel). În consecință, recurenta - reclamantă în temeiul art. 304 pct. 7 C. proc. civ. solicită admiterea recursului, modificarea deciziei atacate, în sensul admiterii acțiunii și respingerea cererii reconvenționale, ca neîntemeiată.

Recursul este nefondat pentru următoarele considerente: Din examinarea actelor de la dosar prin prisma motivelor de recurs și dispozițiilor legale incidente cauzei, rezultă că în mod corect a apreciat instanța de apel actul juridic dedus judecății pronunțând o hotărâre temeinică și legală care nu poate fi reformată prin recursul reclamantei SC D. SA. Critica recurentei că decizia atacată cuprinde motive contradictorii și străine de natura pricinii este neîntemeiată, întrucât instanța de apel a apreciat în mod corect și judicios probele administrate reținând ca inadmisibilă acțiunea în condițiile în care reclamanta a recunoscut că a primit marfa comandată și că nu este întemeiat a solicita daune cominatorii pentru un număr limitat de produse necorespunzătoare calitativ.

Instanța de apel a apreciat corect că în această situație reclamanta avea la îndemână a cere despăgubiri sau micșorarea contravalorii produselor în cauză nicidecum a solicita daune cominatorii. Pentru cele ce preced Înalta Curte va respinge ca nefondat recursul declarat de reclamantă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge, ca nefondat, recursul declarat de reclamanta SC D. SA Brazi împotriva deciziei nr. 11 din 16 ianuarie 2008 a Curții de Apel Ploiești, secția comercială de contencios administrativ și fiscal. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 25 noiembrie 2008.