ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 3500/2008

ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 3500/2008 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2008)

Asupra recursului de față:

Din examinarea lucrărilor

din dosar, constată următoarele:

La data de 27 noiembrie 2006 reclamanta SC D. SA

Brazi a solicitat ca prin sentința ce se va pronunța, pârâta SC V.P. SRL să fie

obligată să execute obligația de livrare a produselor din comanda 186 din 19

septembrie 2006 și la plata unor daune cominatorii de 200 ron pe zi întârziere,

de la data de 6 noiembrie 2006, când pârâta a fost pusă în întârziere până la

îndeplinirea obligației.

În motivarea acțiunii

reclamanta a arătat că în urma vizionării catalogului pârâtei, la 24 iulie

2006, a comandat acesteia executarea unor produse de sticlărie cu denumirea A.,

N., M. și F., câte două bucăți din fiecare, iar ulterior a convenit cu pârâta

livrarea unor cantități mai mari din aceleași produse pe care intenționa să le

ofere colaboratorilor cu ocazia sărbătorilor sfârșitului de an.

S-a susținut că pârâta i-a

făcut o ofertă și a executat produsele în termenul de o lună la care s-a

obligat, reclamanta achitând un avans de 10.373,4 ron din prețul total de 7.462,26

euro, însă a constatat că produsele livrate de reclamantă erau necorespunzătoare

calitativ, prezentând deficiențe constând în modificarea design-ului și o

granulație mai mică decât cele din catalog, iar logo-ul nu s-a poziționat

orizontal, în linie dreaptă, astfel că reclamanta s-a considerat îndreptățită

să sesizeze instanța de judecată, față de refuzul pârâtei de a înlocui

produsele necorespunzătoare, invocând prevederile art. 1073 și art. 1075 C.

civ.

Pârâta a formulat

întâmpinare și cerere reconvențională prin care a solicitat obligarea

reclamantei la 21.239,97 lei.

Prin sentința nr. 377 din 16

martie 2007 Tribunalul Prahova a admis în parte acțiunea reclamantei pe care a

obligat-o să își execute obligația de livrare a produselor din comanda din 19

septembrie 2006, respingând capătul de cerere privind plata daunelor

cominatorii ca inadmisibil și obligând pârâta la plata cheltuielilor de

judecată, menționate în dispozitiv.

A respins cererea

reconvențională formulată de pârâtă.

Pentru a pronunța această

soluție, prima instanță a reținut că a fost necorespunzătoare calitatea unora

din produsele livrate ulterior (suprafața aplicată cu granule fiind mai mică și

culoarea ornamentului diferită), prin compararea unor fotografii cu modelele

prezentate în catalogul pârâtei, apreciind că în speță nu este vorba de vicii

care afectează lucrul vândut, ci de nerespectarea calității produselor vândute

de către pârâtă, situație în care aceasta răspunde pentru nerespectarea

obligației de livrare conform art. 1073 C. civ., acțiunea fiind admisă în parte

pentru această obligație, așa cum s-a arătat anterior.

Prima instanță a respins ca

inadmisibil capătul de cerere privind daune cominatorii, ținând cont de

prevederile art. 5803 C. proc. civ., potrivit cărora dacă obligația de a face

nu poate fi îndeplinită prin altă persoană decât debitorul, acesta poate fi

constrâns la îndeplinirea ei prin aplicarea unei amenzi civile, iar creditorul

poate cere obligarea debitorului la daune interese pentru acoperirea

prejudiciilor cauzate prin neîndeplinirea obligației, conform alin. (2) al

aceluiași text.

Instanța de fond a respins

cererea reconvențională formulată de pârâtă ca urmare a nerespectării de către

aceasta a calității produselor vândute, răspunderea pârâtei vânzătoare fiind

antrenată pentru nerespectarea obligației de livrare.

Împotriva acestei sentințe

au declarat apel ambele părți.

Reclamanta SC D. SA Brazi a

criticat hotărârea pentru neteminicie, arătând că în mod greșit s-a respins

capătul de cerere privind daune cominatorii, care, potrivit doctrinei,

reprezintă mijlocul prin care debitorul unor obligații poate fi constrâns la

executarea acesteia.

S-a susținut că prin soluția

pronunțată de instanță este favorizată situația juridică a pârâtei, deoarece

aceasta ar putea prelungi termenul de executare fără să suporte vreun

prejudiciu, iar reclamanta nu ar putea executa silit sentința pronunțată,

solicitându-se admiterea apelului și pe fond admiterea în întregime a acțiunii

reclamantei.

Pârâta SC V.P. SRL. Ploiești

a arătat că și-a executat în întregime obligațiile contractuale asumate,

livrând reclamantei în două tranșe, în cadrul termenului convenit produsele

comandate, însă după recepția acestora reclamanta cumpărătoare a refuzat să-i

plătească diferența de preț datorată, invocând presupuse defecte de calitate.

Apelanta - pârâtă a susținut

că produsele nu au defecte, deoarece nu pot fi identice, fiind fabricate manual

și având caracter de „unicat”.

Curtea de Apel Ploiești, secția

comercială contencios administrativ fiscal, prin decizia nr. 11 din 16 ianuarie

2008 respinge excepțiile ridicate de apelanta - pârâtă.

Respinge apelul formulat de

reclamanta SC D. SA împotriva sentinței nr. 377 din 16 martie 2007 pronunțată

de Tribunalul Prahova.

Admite apelul pârâtei SC

V.P. SRL și în consecință:

Schimbă în parte sentința,

în sensul că, respinge în întregime acțiunea SC D. SA și admite cererea

reconvențională formulată de SC V.P. SRL.

Obligă apelanta - reclamantă

SC D. SA să plătească apelantei - pârâte SC V.P. SRL 21.239,27 lei diferență

preț marfă livrată, plus 2.991,5 lei cheltuieli de judecată la fond și apel.

Menține restul dispozițiilor

sentinței privind respingerea capătului de cerere din acțiune privind daune

cominatorii.

Pentru a pronunța această

hotărâre instanța de apel a reținut că excepția inadmisibilității acțiunii

reclamantei întemeiată pe dispozițiile art. 1073 și art. 1075 C. civ., față de

împrejurarea că în raport cu aceste texte reclamanta - cumpărătoare nu putea

solicita decât despăgubiri sau reducerea prețului cu contravaloarea produselor

necorespunzătoare calitativ și necidecum îndeplinirea, pentru a doua oară a

obligației de livrare deja executată, este nefondată deoarece, impedimentele

invocate de apelanta - pârâtă, vizează fondul cauzei și nu reprezintă motive de

inadmisibilitate a acțiunii, urmând a fi analizate ca atare.

Deasemenea s-a reținut ca

nefondată și excepția neîndeplinirii contractului și a nedenunțării în termenul

prevăzut de art. 70 C. com. a viciilor aparente de către apelanta - reclamantă.

Cu privire la apelul

reclamantei SC D. SA Brazi, s-a constatat că acesta este nefondat întrucât

vizează daune cominatorii pentru nerespectarea obligației de livrare a

produselor din comanda care potrivit dispozițiilor art. 1073 și art. 1075 C.

civ. daunele cominatorii se pot solicita numai pentru a asigura executarea unei

obligații de a face sau de a nu face și nicidecum în cazul în care obligația nu

a fost îndeplinită corespunzător de către debitor, așa cum chiar apelanta

–reclamantă a susținut în acțiunea introductivă.

Cu privire la apelul pârâtei

SC V.P. SRL Ploiești Curtea de Apel apreciază că în mod eronat apelanta - reclamantă

a investit instanța cu o acțiune prin care a solicitat obligarea apelantei - pârâte

la executarea obligației de livrare a produselor din comanda din 19 septembrie

2006 și respectiv daune cominatorii pe zi întârziere, deoarece apelanta - pârâtă

a livrat în întregime marfa comandată de apelanta - reclamantă.

Împotriva acestei ultime

hotărâri a declarat recurs reclamanta SC D. SA, criticând-o în temeiul art. 304

pct. 7 C. proc. civ. susținând, în esență că întreaga apărare a apelantei -

pârâte s-a bazat pe așa zisul caracter de unicat al produselor livrate

apelantei - reclamante, reținut și de instanța de apel în motivarea deciziei

recurate, pe care o consideră contradictorie, instanța reținând, pe de o parte,

că pârâta și-a îndeplinit în totalitate și întocmai obligațiile asumate (dosar

apel) iar pe de altă parte să sublinieze concluziile raportului de expertiză

care relevă unele deficiențe (dosar apel).

În consecință, recurenta - reclamantă

în temeiul art. 304 pct. 7 C. proc. civ. solicită admiterea recursului,

modificarea deciziei atacate, în sensul admiterii acțiunii și respingerea

cererii reconvenționale, ca neîntemeiată.

Recursul este nefondat

pentru următoarele considerente:

Din examinarea actelor de la

dosar prin prisma motivelor de recurs și dispozițiilor legale incidente cauzei,

rezultă că în mod corect a apreciat instanța de apel actul juridic dedus

judecății pronunțând o hotărâre temeinică și legală care nu poate fi reformată

prin recursul reclamantei SC D. SA.

Critica recurentei că

decizia atacată cuprinde motive contradictorii și străine de natura pricinii

este neîntemeiată, întrucât instanța de apel a apreciat în mod corect și

judicios probele administrate reținând ca inadmisibilă acțiunea în condițiile

în care reclamanta a recunoscut că a primit marfa comandată și că nu este

întemeiat a solicita daune cominatorii pentru un număr limitat de produse

necorespunzătoare calitativ.

Instanța de apel a apreciat

corect că în această situație reclamanta avea la îndemână a cere despăgubiri

sau micșorarea contravalorii produselor în cauză nicidecum a solicita daune

cominatorii.

Pentru cele ce preced Înalta

Curte va respinge ca nefondat recursul declarat de reclamantă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondat,

recursul declarat de reclamanta SC D. SA Brazi împotriva deciziei nr. 11 din 16

ianuarie 2008 a Curții de Apel Ploiești, secția comercială de contencios

administrativ și fiscal.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 25 noiembrie 2008.