ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 829/2003

S-a luat în examinare recursul declarat de U.T., U.I., N.N. și N.E. împotriva sentinței civile nr.209 din 28 iunie 2002 a Curții de Apel Craiova – Secția contencios administrativ. La apelul nominal s-au prezentat: recurenții pârâți U.T., U.I., N.N. și N.E, toți asistați de avocatul L.M., lipsind intimata reclamantă SNTc Romtelecom” SA – Direcția de Telecomunicații Dolj și intimații pârâți Prefectura județului Dolj, Consiliul local P, județul Dolj și Ministerul Comunicațiilor, Tehnologiei și Informațiilor. Procedura completă. Avocatul L.M. a solicitat admiterea recursului, modificarea în totalitate a încheierii și trimiterea cauzei la Curtea de Apel Craiova pentru judecarea fondului.

C U R T E A Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin acțiunea înregistrată la data de 9 aprilie 2001 reclamanta S.N.Tc Romtelecom SA – Direcția de Telecomunicații Dolj a solicitat anularea titlurilor de proprietate nr.2575 – 44719 din 10 ianuarie 1997 emise pe numele lui U.E., U.T. și U.Ș. și nr.2981 – 59612 din 9 noiembrie 2000 pe numeleU.T., ambele emise de Comisia Județeană Dolj pentru aplicarea Legii nr.18/1991 precum și a proceselor verbale de punere în posesie nr.781 din 2 noiembrie 1995 și 27 din 9 noiembrie 2000 întocmite de Comisia comunală „P.” privind fondul funciar. În motivarea cererii s-a arătat că prin cele două titluri s-a recunoscut pârâtelor dreptul de proprietate asupra suprafeței de 593 m.p.

situat în intravilanul comunei „P”, județul Dolj care este ocupat în parte de clădirile și anexele care sunt proprietatea reclamantei. Prin decizia civilă nr.681 din 15 martie 1995, Tribunalul Dolj a obligat pârâții să îi lase în deplină proprietate și liniștită posesie suprafața de 420 m.p. La data de 19 septembrie 2001 pârâtul U.T. a învederat instanței că pârâții U.E. și U.Ș. au decedat, instanța dispunând introducerea în cauză a moștenitorilor acestora N.N. și N.E. Pârâții au fomulat cerere reconvențională prin care au solicitat să se constate nulitatea absolută a certificatului de proprietate emis de Ministerul Comunicațiilor seria M 12 nr.0081 și a punctului 10 din anexă pentru suprafața de 419.32 m.p.

Având în vedere dispozițiile art.3 pct.1 din Codul de procedură civilă Judecătoria Craiova prin sentința civilă nr.25496 din 28 noiembrie 2001 a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Curții de Apel Craiova – Secția comercială și de contencios administrativ. Curtea de Apel Craiova – Secția de contencios administrativ constatând că acțiunea în anulare a titlului de proprietate aparține instanței de drept comun, iar acțiunea în anularea certificatului de atestare a dreptului de proprietate aparține instanței de contencios administrativ, prin sentința nr.209 din 28 iunie 2002 a hotărât disjungerea acțiunii principale formulate de S.N.Tc Romtelecom – Direcția de Telecomunicații Dolj având ca obiect anularea titlurilor de proprietate nr.2575 – 44719/1997 și nr.2981 – 59612/2000, de soluționarea cererii reconvenționale.

Totodată, a declinat competența pentru soluționarea acțiunii reclamantei având ca obiect anularea titlului de proprietate la Judecătoria Craiova și a suspendat soluționarea cererii de anulare a certificatului de atestare a dreptului de proprietate până la soluționarea acțiunii în anularea titlului de proprietate. Nemulțumit de hotărârea susmenționată au declarat recurs U.T., U.I., N.N. și N.E. În motivarea cererii de recurs s-a arătat în esență că măsura suspendării cererii de anulare a certificatului de proprietate până la soluționarea acțiunii în anularea titlului de proprietate îi prejudiciază în ce privește valorificarea dreptului lor de proprietate. S-a menționat că în dosar au fost administrate toate probele care ar fi putut duce la soluționarea cauzei.

Recursul este nefondat. În conformitate cu dispozițiile art.2 lit.d din Legea nr.29/1990 nu pot fi supuse controlului instanțelor de contencios administrativ, actele administrative pentru desființarea sau modificarea cărora se prevede prin lege specială o altă procedură judiciară. Pe de altă parte, urmare modificărilor și completărilor aduse Legii nr.18/1991 prin Legea nr.169/1997 s-a stabilit că anularea titlurilor de proprietate revin Judecătoriei. În ce privește certificatul de atestare a dreptului de proprietate, acest act emană de la un organ administrativ, fiind emis în cadrul competențelor legale ale acelui organ și materializată printr-o decizie de autoritate în materie supusă evaluării sale de legalitate și oportunitate administrativă.

Având în vedere caracteristicile actului administrativ de autoritate emis în vederea executării legii, pentru nașterea, modificarea sau stingerea unor raporturi juridice de regulă de drept administrativ nu pot fi soluționate înainte de lămurirea raporturilor juridice de drept civil. În consecință, soluția instanței de suspendare a soluționării cererii de anulare a certificatului de atestare a dreptului de proprietate până la soluționarea acțiunii în anulare a titlului de proprietate este legală, astfel că recursul se privește ca nefondat și urmează să fie respins.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE: Respinge recursul declarat de U.T., U.I., N.N. și N.E. împotriva sentinței civile nr.209 din 28 iunie 2002 a Curții de Apel Craiova – Secția contencios administrativ. Pronunțată în ședință publică, astăzi 28 februarie 2003.