ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2200/2003
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2200/2003 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2003)
Asupra recursului de față:
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată
următoarele:
Prin cererea înregistrată la data de 9 august 2001 sub nr. 9270 pe rolul
Tribunalului Dolj, reclamanții F.L.R., F.D.C. și F.O.C., în contradictoriu cu
pârâta S.C. M.S. S.A. Craiova, a solicitat instanței ca prin hotărârea pe care
o va pronunța să anuleze decizia nr. 995 din 6 iulie 2001 emisă de către pârâtă
prin care a fost respinsă cererea de restituire în natură a imobilului
menționat în notificarea din 9 mai 2001.
- solicită obligarea pârâtei la restituirea în natură a imobilului „
M.Ț. ” situat în comuna Desa, cu utilajele devenite imobile prin încorporare și
terenul aferent, în suprafață de 1500 mp.
În motivarea acțiunii reclamanții arată că sunt moștenitorii lui F.O.,
proprietarul imobilului din litigiu, care a fost preluat de stat în mod abuziv
de la acesta, prin aplicarea greșită a dispozițiilor art. 50 din Legea nr.
119/1948.
Se mai arată de către reclamanți că ulterior Fondul Proprietății de
Stat, în cadrul procesului de privatizare, a înstrăinat imobilul către S.C.
M.S. S.A. Craiova.
Tribunalul Dolj prin sentința civilă nr. 69 din 14 martie 2002 a respins
acțiunea ca nefondată reținând în esență că întrucât imobilul în litigiu a
trecut în proprietatea statului cu titlu valabil – respectiv prin Legea nr.
119/1948 – și ulterior, în cadrul procesului de privatizare a fost cumpărat de
către pârâtă, reclamanta este îndreptățită la măsuri reparatorii prin
echivalent, nu la restituirea în natură a imobilului.
Împotriva acestei hotărâri a instanței de fond au declarat apel
reclamanții invocând motive de nelegalitate și netemeinicie.
Curtea de Apel Craiova, prin decizia civilă nr. 145 din 27 septembrie
2002 a admis apelul, a anulat sentința și reține cauza spre rejudecare,
dispunând efectuarea unei expertize tehnice de specialitate, fixând onorariu
expertului și fixând termen la data de 25 octombrie 2002.
De menționat că la termenul din 7
iunie 2002 a fost introdusă în cauză, în calitate de pârâtă,
pârâtă Autoritatea pentru
Privatizare și Administrarea Participațiilor Statului.
Împotriva deciziei pronunțate de către instanța de apel a declarat
recurs pârâta S.C. M.S. S.A. Craiova, invocând motivul de casare prevăzut de
art. 304 pct. 9 C. proc. civ. În motivarea recursului se susține în primul rând
excepția lipsei calității procesual pasive a sa, iar pe fond se arată că moara
a fost achiziționată legal în baza unui contract de vânzare-cumpărare de la
F.P.S.
Se mai susține că hotărârea recurată nu a fost motivată, încălcându-se
prevederile art. 261 C. proc. civ., întrucât simpla aserțiune că se dispune
anularea sentinței pronunțată de către instanța de fond, în temeiul
dispozițiilor Legii nr. 10/2001, nu poate echivala cu o motivare a hotărârii.
Reclamanții-intimați au depus la dosar „Concluzii scrise” – de fapt o
întâmpinare prin care au solicitat respingerea recursului ca inadmisibil,
deoarece el este formulat împotriva unei hotărâri intermediare, prin care a
fost doar admis apelul și s-a fixat termen pentru judecarea fondului cauzei.
Recursul este inadmisibil.
Conform art. 297 alin. (1) C. proc. civ., în cazul în care prima
instanță a respins sau anulat cererea de chemare în judecată, fără a intra în
cercetarea fondului și instanța de apel găsind apelul întemeiat, a anulat
hotărârea apelată, va evoca fondul și va judeca procesul pronunțând o hotărâre
definitivă.
Rațiunea acestei prevederi legale decurge din cerința asigurării
litigiului cu celeritate, în timp rezonabil, pentru a se evita trimiterea
cauzei spre rejudecare la prima instanță (posibilă anterior modificării
textului menționat, prin O.U.G. nr. 138/2000).
Ea circumscrie obligația instanței de apel de a se pronunța asupra
apelului și asupra fondului printr-o singură decizie.
De menționat că părțile nu sunt private de un grad de jurisdicție,
datorită caracterului devolutiv al căii de atac a apelului.
Evocarea fondului și judecarea procesului se realizează în înțelesul
devolutiv specific căii ordinare de atac a apelului și atâta timp cât judecata
nu a fost finalizată, prin hotărâre definitivă, la care se referă prevederile
art. 297 alin. (1) C. proc. civ. (astfel cum a fost modificat prin O.U.G. nr.
138/2000) nu poate fi exercitată calea de atac a recursului.
Astfel fiind decizia recurată prin care a fost anulată sentința apelată
și a fost reținută cauza pentru judecarea în fond, au caracterul unei hotărâri
intermediare și nu este, deci, susceptibilă de a fi atacată separat cu recurs,
ci doar o dată cu hotărârea prin care se finalizează judecata în apel, numai
această hotărâre având caracter definitiv.
În consecință, recursul urmează a fi respins ca inadmisibil.
PENTRU ACESTE
MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca
inadmisibil recursul declarat de pârâta S.C. „M.S.” S.A. Craiova împotriva
deciziei nr. 145 din 27 septembrie 2002 a Curții de Apel Craiova, secția
civilă.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 16 martie 2003.