ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 823/2003

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

M.C. a solicitat anularea deciziei

nr. 133 din 24 iunie 1999, prin care Inspectoratul Școlar Județean Brăila a

dispus destituirea sa din funcția de director adjunct cu delegație la Școala

Generală Ion Creangă Brăila, în baza art. 116 lit. e) din Legea nr. 128/1997,

privind Statutul personalului didactic și a hotărârii nr. 22 din 9 februarie

2000, prin care Colegiul Central de Disciplină din cadrul Ministerului

Educației Naționale, a respins contestația, precum și obligarea pârâților la

plata despăgubirilor materiale, reprezentând drepturi bănești pe care a fost

împiedicată să le încaseze în perioada 28 iunie 1999 – 31 august 1999.

Judecătoria Brăila, prin sentința

nr. 5021 din 1 septembrie 2000, a declinat competența de soluționare, în

favoarea Curții Supreme de Justiție, care prin decizia nr. 855 din 28 februarie

2001, a trimis cauza spre competentă soluționare, Curții de Apel Galați, în

baza art. 3 pct. 1 C. proc. civ.

Prin sentința nr. 172 din 27 august

2001, Curtea de Apel Galați, secția comercială și de contencios administrativ,

a respins acțiunea, reținând că reclamanta, prin atitudinea sa și prin modul

cum a contribuit la manageriatul instituției școlare, a adus prejudicii

colectivului de cadre didactice și școlii, în general.

Considerând hotărârea netemeinică și

nelegală, reclamanta M.C. a declarat recurs și a solicitat admiterea lui și

casarea sentinței, arătând că în urma verificărilor penale s-a eliberat adresa

nr. 64127 din 5 mai 2000, din care rezultă că faptele constatate și imputate nu

sunt de natură penală. Raportul întocmit în urma controlului frontal desfășurat

în perioada 1 - 12 martie 1999, de Inspectoratul Școlar, precizează că

managementul desfășurat de ea este aferent. Se subliniază că procedura de

sancționare s-a făcut cu nerespectarea dispozițiilor art. 119-120 din Statutul

personalului didactic, aprobat prin Legea nr. 128/1997, ea fiind în

incapacitate de muncă, conform certificatului medical.

Recursul este nefondat.

Prin decizia Inspectoratului Școlar

Județean Brăila nr. 133 din 24 iunie 1999, M.C. a fost destituită din funcția

de director adjunct al Școlii „Ion Creangă”, Brăila.

Contestația formulată la Colegiul de

Disciplină de pe lângă Ministerul Educației Naționale, a fost respinsă prin

hotărârea nr. 22 din 9 februarie 2000, soluție menținută și de prima instanță.

Pentru a hotărî astfel, s-a avut în

vedere raportul final al Comisiei de cercetare constituită în cauză, din care

rezultă că M.C. a avut o atitudine „aproape ostilă” față de deciziile

Inspectoratului Școlar Brăila, a insultat public toată conducerea școlii nr. 7,

a refuzat dialogul cu inspectorii școlari, prin refuzul de a se prezenta la

lucrările Comisiei de cercetare. De asemeni, a denigrat activitatea unor cadre

didactice și a folosit față de colegi, un vocabular vulgar, în cadrul

colectivului didactic al școlii fiind o atmosferă tensionată, generată de

stilul managerial defectuos practicat de aceasta.

Din nota de control financiar din 24

mai 1999, a rezultat că reclamanta a beneficiat de o indemnizație de conducere

și alte sume de bani substanțiale, cu titlu de premieri, nerespectând procedura

de distribuire a acestora, întregului personal didactic.

S-a mai constatat o defectuoasă

administrare a patrimoniului școlii, prin aceea că nu existau la data

controlului, evidențe clare ale bunurilor procurate din sponsorizări și a

mijloacelor fixe sau a obiectelor de inventar.

Recurenta susține că instanța a luat

în considerare numai aspectele consemnate în Raportul comisiei de cercetare,

fără a ține cont de apărările sale și de actele depuse și anume, Raportul

întocmit în urma controlului frontal desfășurat în perioada 1 - 12 martie 1999,

nota de constatare întocmită ca urmare a solicitării organelor de poliție,

privind verificarea financiar–contabilă a gestiunii Comitetului de părinți, pentru

perioada 15 septembrie 1998 – 31 mai 1999 și adresa nr. 64127 din 5 mai 2000.

De precizat că, faptul că în

raportul întocmit în urma controlului frontal desfășurat în perioada 1- 12

martie 1999, se consemnează că managementul este eficient la toate nivelele și

că echipa managerială cooperează eficient cu membrii Consiliului de

administrație, nu prezintă relevanță, întrucât la emiterea deciziei nr. 133 din

24 iunie 1999 (ulterior inspecției frontale), s-a avut în vedere comportamentul

necorespunzător al reclamantei-recurente, față de conducerea inspectoratului și

a colegilor și atmosfera tensionată existentă.

Adresa nr. 64127 din 5 mai 2000,

invocată, are relevanță, numai sub aspect penal, respectiv că nu s-au constatat

fapte de natură penală săvârșite de M.C., privind modul de utilizare a

resurselor extrabugetare ale Școlii Ion Creangă, Brăila, dar aceasta nu

influențează sancțiunea disciplinară luată.

Nici susținerea că procedura de

sancționare s-ar fi făcut fără respectarea dispozițiilor legale, nu poate fi

primită,pentru că reclamanta nu a fost în perioada de incapacitate temporară de

muncă, între 28 mai – 22 iunie, or, pe 23 iunie a fost chemată să dea

declarație și a refuzat să participe la ancheta administrativă.

Cum cele reținute în sarcina

reclamantei-recurente, sunt reale, respectiv că prin atitudinea sa și prin

modul în care a contribuit la manageriatul școlii, a adus prejudicii

colectivului, existând o atmosferă tensionată, măsura destituirii din funcția

de director adjunct al școlii, este temeinică și legală, astfel că, recursul se

privește nefondat și în baza art. 312 C. proc. civ., urmează a fi respins.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de M.C.,

împotriva sentinței civile nr. 172 din 27 august 2001, a Curții de Apel Galați,

secția comercială și de contencios administrativ, ca nefondat.

Pronunțată în ședință publică,

astăzi 28 februarie 2003.