ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2912/2010

Deliberând în condițiile art. 256 C. proc. civ. asupra recursului civil de față, constată următoarele: La data de 13 decembrie 2005 a fost înregistrat pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție recursul declarat de M.C.I. împotriva Încheierii de ședință pronunțată la 12 decembrie 2005 în dosarul nr. 9249/2005 a Curții de Apel Ploiești prin care s-a suspendat judecata cauzei în sensul art. 244 pct. 1 C. proc. civ., până la judecarea definitivă a sentinței penale nr. 1158/2005 a Judecătoriei Buftea. Recursul nu a fost motivat nici în drept nici în fapt. Potrivit art. 303 alin. (1) C. proc. civ. recursul se va motiva prin însăși cererea de recurs sau înăuntrul termenului de recurs. Înalta Curte constată că cererea de recurs nu cuprinde un element esențial (motivarea) prevăzut cu caracter imperativ de către art. 302 1 alin. (2) lit. c) C. proc.

civ. și în lipsa căruia nu se poate exercita controlul judiciar al instanței superioare. Văzând că această lipsă este sancționată potrivit art. 302 1 alin. (1) C. proc. civ. cu nulitatea cererii, în temeiul art. 312 alin. (1) C. proc. civ. s-a constatat nul recursul declarat împotriva încheierii din 12 decembrie 2005 în dosarul nr. 9249/2008 al Curții de Apel Ploiești.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Costată nul recursul declarat de petentul M.C.I. împotriva încheierii de ședință din 12 decembrie 2005 a Curții de Apel Ploiești, secția civilă. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 11 mai 2010.