ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 14.01.2010

ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 86/2010

HOTĂRÂRE
14.01.2010
CAMERĂ
penal
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 86/2010 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2010)

Asupra recursului penal de față:

În baza lucrărilor din dosar constată:

Prin încheierea de ședință din 04 ianuarie 2010 pronunțată

în dosarul nr. 6930/3/2009 Curtea de Apel București, secția a II-a penală și

pentru cauze cu minori și de familie, a dispus, în baza art. 300/2 rap. la art.

160/b alin. (1) și (3) C. proc. pen., menținerea stării de arest preventiv a

inculpatului M.D.

S-a respins, ca

neîntemeiată, cererea de revocare a măsurii arestării preventive formulată de

apelantul inculpat.

Pentru a pronunța

această soluție, instanța de apel a reținut că temeiurile care au fost avute în

vedere la luarea măsurii arestării preventive, respectiv art. 148 lit. f) C.

proc. pen. se mențin și în prezent și impun în continuare privarea de libertate

a inculpatului pentru buna desfășurare a procesului penal.

Împotriva acestei

încheieri a declarat recurs inculpatul M.D., în termen legal, susținând că

temeiurile care au justificat inițial arestarea sa preventivă nu se mai mențin.

Examinând hotărârea

atacată sub toate aspectele, conform art. 385

6

alin. (3) C. proc.

pen., Înalta Curte de Casație și Justiție constată că recursul formulat nu este

fondat, soluția pronunțată în cauză fiind legală și temeinică.

Din actele și

lucrările dosarului se reține că recurentul inculpat M.D. a fost trimis în

judecată, în stare de arest preventiv, pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute

de art. 2 alin. (1) și (2) din Legea nr. 143/2000, constând în aceea că în data

de 27 ianuarie 2009 a vândut martorului denunțător cu identitate protejată, B.G.,

o doză tip bilă de heroină cu masa de 0,23 grame, pentru care a primit suma de

200 lei.

Inculpatul a

fost reținut în data de 27 ianuarie 2009 iar prin încheierea de ședință din

camera de consiliu de la 28 ianuarie 2009 Tribunalul București, secția

I

penală

a dispus arestarea preventivă a acestuia pe o perioadă de 29 de zile, de la 28

ianuarie 2009 la 25 februarie 2009, măsura fiind prelungită succesiv în faza de

urmărire penală și menținută pe parcursul cercetării judecătorești.

Prin sentința

penală nr. 927/2009, Tribunalul București, secția I

p

enală,

în baza art. 2 alin. (1), (2) din Legea nr. 143/2000 l-a condamnat pe inculpat

la pedeapsa de 10 ani închisoare și 5 ani interzicerea drepturilor prevăzute de

art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen.

Împotriva

acestei sentințe a formulat apel inculpatul, fază procesuală în care, după cum

s-a menționat, Curtea de Apel București a menținut starea de arest, constatând

că măsura este legală și temeinică, în temeiul art. 300

2

pen. cu referire la art. 160

b

alin. (1) și (3) C. proc. pen.

Potrivit acestor

dispoziții legale, instanța este datoare să verifice periodic, dar nu mai

târziu de 60 zile, legalitatea și temeinicia arestării preventive, iar când

constată că temeiurile care au determinat arestarea impun în continuare

privarea de libertate sau că există temeiuri noi care justifică privarea de

libertate, instanța dispune menținerea arestării preventive.

În cauză temeiurile

de drept în baza căruia s-a dispus arestarea preventivă a inculpatului M.D.

l-au constituit art. 143 și art. 148 lit. f) C. proc. pen.

În mod corect a

reținut instanța de apel că și în prezent se mențin temeiurile de fapt și de

drept care au determinat arestarea preventivă a recurentului inculpat.

În ceea ce privește

datele din care rezultă presupunerea rezonabilă că inculpatul a vândut în data

de 27 ianuarie 2009 martorului denunțător cu identitate protejată, B.G., o doză

tip bilă de heroină cu masa de 0,23 grame cu suma de 200 lei, acestea rezultă

din procesul-verbal de prindere în flagrant, procesul verbal din data de 28

ianuarie 2009 în care este consemnată declarația martorului cu identitate

protejată B.G., raportul de expertiză tehnico-științifică, procesul-verbal de

percheziție domiciliară, declarații inculpat.

De asemenea, în acord

cu instanța de apel, Înalta Curte de Casație și Justiție apreciază că este

incident cazul prevăzut de art. 148 lit. f) C. proc. pen., pedeapsa pentru

infracțiunea pentru care este judecat inculpatul fiind mai mare de 4 ani și

există probe că lăsarea în libertate a acestuia prezintă pericol concret pentru

ordinea publică.

În aprecierea acestei

ultime condiții, nu se poate face abstracție de natura și gravitatea faptei

presupus a fi fost comisă de inculpat, de pericolul pentru sănătatea publică pe

care îl reprezintă punerea în circulație a drogurilor de mare risc, cum este

heroina. Faptele de această natură au o rezonanță socială negativă, presupun o

reacție de indignare, de dezaprobare din partea societății, un sentiment de

insecuritate socială.

La aceste elemente de

apreciere legate de faptă se adaugă și datele privind persoana inculpatului,

care este consumator de droguri și nu are ocupație, astfel că există temerea că

lăsat în libertate acesta va continua activitatea infracțională legată de

traficul ilicit de droguri.

În consecință, cum

temeiurile care au justificat arestarea preventivă a inculpatului M.D. nu au

dispărut, mai mult, în cauză a fost pronunțată o hotărâre de condamnare în

primă instanță prin care s-a reținut vinovăția acestuia pentru fapta pentru

care a fost trimis în judecată, Înalta Curte apreciază că se impune, în

continuare, privarea de libertate a inculpatului, motiv pentru care, în temeiul

art. 385

15

pct. 1 lit. b) C. proc. pen., va respinge, ca nefondat

recursul formulat.

Văzând și

dispozițiile art. 192 alin. (2) C. proc. pen.

Respinge, ca

nefondat, recursul declarat de inculpatul M.D. împotriva încheierii de ședință

din 04 ianuarie 2010 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a II-a penală

și pentru cauze cu minori și de familie, în dosarul nr. 6930/3/2009.

Obligă

recurentul inculpat la plata sumei de 300 lei cheltuieli judiciare către stat,

din care suma de 100 lei, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu,

se va avansa din fondul Ministerului Justiției și Libertăților Cetățenești.

Definitivă.

Pronunțată, în ședință publică, azi 14 ianuarie 2010

.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2009-06-18
0,96
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2329/2009
Asupra recursului de față; În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin încheierea de ședință de la 22 mai 2009 a Curții de Apel București, secția a ll-a penală și pentru cauze cu minori și de familie, pronunțată în dosarul nr.
ÎCCJ 2010-02-12
0,96
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 551/2010
Asupra recursului de față În baza lucrărilor din dosar constată următoarele: Prin încheierea din 1 februarie 2010 a Curții de Apel București, secția a II-a penală și pentru cauze cu minori și de familie, s-a constatat legalitatea și temeini
ÎCCJ 2010-02-01
0,95
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 344/2010
C. pen. s-a dispus restituirea către inculpat a sumei de 50 lei depusă la CEC Bank SA conform recipisei de consemnare nr. 2113962/1 din 8 octombrie 2008. Inculpatul a fost obligat la cheltuieli judiciare către stat. Pentru a pronunța aceast
ÎCCJ 2010-01-25
0,95
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 231/2010
țele sale personale. A mai susținut că față de faptul că apelantul a formulat și un denunț, a apreciat că pedeapsa nu a fost coborâtă suficient pentru a beneficia de prevederile art. 16 din Legea nr. 143/2000. De asemenea, inculpatul a soli
ÎCCJ 2010-02-12
0,95
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 555/2010
Asupra recursului penal de față, În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin încheierea din 28 ianuarie 2010 a Curții de Apel București, secția a II-a penală, în baza art. 300 2 raportat la art. 160 b C. proc. pen., s-a menținu
Sursă