ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1646/2010
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1646/2010 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2010)
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată
următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Brăila sub nr. 82/113/2009,
reclamantul I.A. în contradictoriu cu SC R.A. SA a solicitat instanței să
dispună anularea hotărârilor din 2 decembrie 2008 a A.G.E.A. SC R.A. SA și
nulitatea divizării prin desprinderea unei părți din patrimoniul pârâtei și
transmiterea acesteia către societatea nou înființată SC R.H. SRL.
Prin sentința nr. 3 din 20 martie 2009
pronunțată de Tribunalul Brăila s-a respins, ca nefondată acțiunea formulată de
reclamantul I.A. în contradictoriu cu SC R.A. SA.
În motivarea sentinței instanței a reținut în
esență că hotărârile a căror nulitate se solicită au fost luate cu respectarea
dispozițiilor legale, iar susținerea reclamantului în sensul că nu și-a
exercitat dreptul la vot a fost înlăturată având în vedere că proiectul de
divizare a fost publicat și în Monitorul Oficial.
De asemenea s-a reținut că au fost respectate
și dispozițiile art. 239 din Legea nr. 31/1990 privind divizarea societăților
comerciale.
Prin decizia civilă nr. 56/A din 26 octombrie
2009 pronunțată de Curtea de Apel Galați a fost admis apelul declarat de
reclamantul I.A. împotriva sentinței civile nr. 3 din 20 martie 2009 a
Tribunalului Brăila în sensul că a fost schimbată în tot sentința apelată iar
cererea formulată de reclamant a fost admisă cu consecința anulării hotărârilor
din 2 decembrie 2008 adoptate de A.G.E.A. SC R.A. SA și nulitatea parțială a
divizării prin desprinderea unei părți din patrimoniul pârâtei și transmiterea
către SC R.H. SRL – societate nou înființată.
În motivarea deciziei, instanța de apel a
reținut că la data de 2 decembrie 2008 A.G.E.A. SC R.A. SA a adoptat două
hotărâri – respectiv hotărârea prin care a fost aprobat proiectul de divizare
al SC R.A. SA din 29 septembrie 2008 publicat în M. Of. nr. 5956/22.10.2008 și
hotărârea prin care s-a aprobat înființarea SC R.H. SRL ca urmare a divizării
societății SC R.A. SA în conformitate cu dispozițiile proiectului de divizare.
Hotărârile prin care s-a aprobat proiectul de divizare și divizarea
propriu-zisă au fost adoptate la aceiași dată, divizare, realizându-se într-o
singură etapă cu încălcarea dispozițiilor art. 231 alin. (1) din Legea nr. 31/1990.
Operațiunea de divizare s-a realizat într-o
singură etapă situație în care au fost încălcate dispozițiile imperative ale art.
117 alin. (7) din Legea nr. 31/1990 conform cărora ”când pe ordinea de zi
figurează propunerea pe modificarea actului constitutiv, convocarea va trebui să
cuprinsă textul integral al propunerilor”.
În convocarea publicată în M. Of. din 28
octombrie 2008 s-a prevăzut că, în urma reducerii capitalului social al SC R.A.
SA, ca efect al divizării, art. 6.2 privind structura acționariatului se
modifică arătându-se textul integral al articolului modificat iar prin
hotărârea din 2 decembrie 2008 același articol are alt conținut, structura
acționariatului fiind diferită față de cea din textul convocării.
În acest mod s-au încălcat dispozițiile art. 117
alin. (7) din Legea nr. 31/1990 a căror respectare este obligatorie.
La data publicării convocării adunării
generale extraordinare nu se împlinise termenul înlăuntrul căruia acționarii
societății divizate aveau dreptul de a opta pentru a deveni asociați ai
societății nou înființate sau de a se retrage din societatea ce urma a se
diviza.
În cauză au fost încălcate și dispozițiile art.
241 lit. k) din Legea nr. 31/1990 deoarece proiectul de divizare nu conține
informațiile specifice și esențiale referitoare atât la situația pasivelor prin
descrierea exactă a acestora cât și la condițiile alocării de părți sociale, la
societatea nou înființată.
Repartizarea de părți sociale la societatea
nou înființată a fost făcută doar către doi acționari cu vătămarea drepturilor
celorlalți acționari.
Divizarea astfel realizată a adus atingere
drepturilor de acționar al apelantului reclamant deoarece în contul activelor
preluate de la societatea divizată nu a primit nimic, rămânând acționar al
societății al cărui activ a fost semnificativ redus.
Împotriva deciziei nr. 96/A din 26 octombrie
2009 pronunțată de Tribunalul Galați a formulat recurs pârâta SC R.A. SA.
În dezvoltarea motivelor de recurs,
recurentul arată că decizia a fost pronunțată cu aplicarea greșită a
dispozițiilor art. 241, art. 117 alin. (7), art. 241 lit. k) și art. 251 alin.
(4) din Legea nr. 31/1990.
În mod greșit instanța de apel a reținut că
divizarea se realizează obligatoriu în două etape întrucât dispozițiile art. 241
din Legea nr. 31/1990 au fost modificate prin Legea nr. 441/2006 care nu
prevede obligativitatea parcurgerii celor două etape precizate de instanța care
procedând astfel a adăugat în mod nepermis la legea în vigoare.
În cauză nu sunt aplicabile dispozițiile art.
117 alin. (7) din Legea nr. 31/1990 întrucât textul apărut în convocarea
publicată în M. Of. nr. 6082/28.10.2008 reflectă structura de capital social a
societății în forma în care ea putea fi prevăzută la acea dată, plecându-se de
la premisa că toți acționarii societății divizate își va exprima opțiunea de a
deveni acționari ai societății nou înființată, fiind imposibil de altfel să se
prevadă cu exactitate, la data publicării convocării în Monitorul Oficial care
va fi structura de capital social după divizare.
În mod greșit instanța de apel a apreciat că,,dreptul
de a opta pentru a deveni acționar al societății nou înființate nu este prevăzut
de lege” întrucât dispozițiile art. 241 lit. c) din Legea nr. 31/1990 impun ca
proiectul de divizare să prevadă condițiile și criteriile de alocare a
acțiunilor la societățile beneficiare.
Prin proiectul de divizare ce a fost aprobat
prin hotărârea din 2 decembrie 2008 se prevede atât condițiile cât și criteriul
de alocare a părților sociale, acționarii interesați putând opta cu privire la
modul de alocare a acțiunilor sau părților sociale.
Mai mult, atât conținutul cât și termenul de depunere
al declarației de opțiuni sunt descrise de către acționari, în cadrul adunării
generale extraordinare context în care susținerea instanței de apel potrivit
căreia ”repartizarea de părți sociale la societatea beneficiară nu s-a realizat
către toți acționarii societății divizate ci doar către doi acționari și cu
vătămarea drepturilor celorlalți acționari” este eronată și lipsită de suport
probator.
Decizia apelată este dată cu încălcarea
dispozițiilor art. 251 alin. (4) din Legea nr. 31/1990 întrucât instanța de
apel a declarat nulă divizarea fără a face aplicarea dispozițiilor legale arătate.
Intimatul I.A. a formulat întâmpinare prin
care a solicitat respingerea recursului ca nefondat.
Examinând decizia recurată în raport de
criticile formulate și temeiurile de drept arătate se constată că recursul este
fondat.
Legea nr. 31/1990, în forma sa actuală,
reglementează cuprinzător divizarea societăților comerciale, în concordanță cu
reglementările comunitare.
Divizarea poate fi în favoarea unei societăți
existente sau în favoarea unei noi societăți care ia ființă. Hotărârea privind divizarea
se ia de adunarea generală, în condițiile de cvorum și majoritate prevăzute
pentru modificarea actului constitutiv.
Astfel, administratorul unic al SC R.A. SA a
convocat A.G.E.A. la data de 2 decembrie 2008 cu următoarea ordine de zi:
1.- aprobarea proiectului de divizare a SC
R.A. SA, publicarea în M. Of. nr. 5956/22.10.2008 și, implicit, a divizării
societății:
2.- aprobarea reducerii capitalului social al
societății ca urmare a divizării; modificarea, ca o consecință a reducerii
capitalului social, urmare a divizării societății, a art. 6.1 și art. 6.2 din
actul constituit arătându-se și cuprinsul art. 6.1 și art. 6.2.
A.G.E.A. a SC R.A. SA din data de 2 decembrie
2008 a fost legal și statutar întrunită în prezența acționarilor reprezentând 86,82%
din numărul total de drepturi de vot și cu unanimitatea de voturi au adoptat
hotărârile.
Prin hotărârea nr. 1 a fost aprobat proiectul
de divizare al SC R.A. SA, din 29 septembrie 2002, publicat în M. Of. din 22
octombrie 2008.
Prin aceeași hotărâre a fost aprobată
divizarea conform proiectului de divizare din data de 29 septembrie 2008; a
fost statuată reducerea capitalului social iar ca efect al reducerii
capitalului a fost aprobat și conținutul art. 6.1., 6.2. din actul constitutiv.
Prin hotărârea nr. 2 a fost aprobată
înființarea SC R.H. SRL cu un capital social constituit conform proiectului de
divizare din 21 ianuarie 2008 publicat în M. Of. nr. 911/15.02.2008, astfel cum
a fost aprobat în hotărârea nr. 1 din 2 decembrie 2008. La analiza celor două
hotărâri trebuie avut în vedere că dispozițiile art. 231 din Legea nr. 31/1990
reținute de instanța de apel au fost modificate prin Legea nr. 441/2006.
Noua reglementare nu prevede obligativitatea
desfășurării divizării în două etape. Prin urmare, administratorii societăților
implicate în divizare pot să întocmească un proiect de divizare, acest proiect fiind
doar o propunere supusă aprobării adunării generale a societăților implicate în
procesul de divizare.
Nu se poate spune că recurenta reclamantă a încălcat
dispozițiile art. 239 și art. 241 din Legea nr. 31/1990 întrucât în cauză a
fost întocmit proiectul de divizare publicat în M. Of. din 22 octombrie 2008 și
proiectul de divizare din 21 ianuarie 2008 publicat în M. Of. nr. 911/2008.
Aceste proiecte au fost aprobate în ședința A.G.E.A.
iar apoi a fost aprobată divizarea, în aceiași adunare.
Pornind de la premisa greșită că în cauză
lipsește etapa inițială, în care A.G.A. a societății implicate hotărăște
declanșarea procesului și însărcinarea administratorilor cu elaborarea
proiectului de divizare, instanța de apel a aplicat greșit dispozițiile art. 117
alin. (7) din Legea nr. 31/1990.
Aplicabilitatea dispozițiilor art. 117 alin.
(7) din Legea nr. 31/1990 trebuia analizată în raport de dispozițiile art. 239 și
art. 241 din același act normativ ținând cont de modificările dispuse prin
Legea nr. 441/2006.
Prin hotărârea nr. 2 din 2 decembrie 2008 a A.G.E.A.
SC R.A. SA a fost aprobată înființarea SC R.H. SRL ca urmare a divizării SC
R.A. SA în conformitate cu dispozițiile proiectului de divizare din 21 ianuarie
2008 publicat în M. Of. nr. 911/15.02.2008 dar actele menționate în hotărârea nr.
2 nu au putut fi analizate întrucât nu au fost depuse la dosar și nici nu au
fost solicitate de instanță în raport de dispozițiile art. 129 pct. 5 C. proc.
civ. context în care incidența dispozițiilor legale invocate de reclamant nu a
fost analizată din perspectiva tuturor actelor ce au stat la baza divizării SC
R.A. SA și implicit a înființării SC R.H. SRL.
Divizarea este un proces complex cu efecte directe
asupra societăților implicate precum și asupra acționarilor.
Nulitatea divizării poate fi declarată în
condițiile stabilite de art. 251 din Legea nr. 31/1990.
Având în vedere interesele societăților
participante la divizare precum și interesele asociaților este necesară
verificarea legalității în raport de toate actele ce au stat la baza divizării SC
R.A. SA și a înființării SC R.H. SRL pentru a se putea stabili dacă prin desprinderea
unei părți din patrimoniul SC R.A. SA au fost respectate drepturilor și în ce
măsură pot fi aplicate dispozițiile art. 251 din același act normativ.
Ținând cont de caracterul devolutiv al apelului
și de faptul că instanța de apel nu a analizat legalitatea celor două hotărâri a
căror nulitate a fost solicitată din perspectiva tuturor actelor ce a stat la
baza divizării prin desprinderea unei părți din patrimoniul SC R.A. SA și a
înființării SC R.H. SRL, Înalta Curte în temeiul dispozițiilor art. 312 alin.
(1) C. proc. civ. va admite recursul, va casa decizia recurată cauza fiind
trimisă pentru rejudecarea apelului la aceeași instanță.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite recursul declarat de pârâta SC R.A. SA
Brăila împotriva deciziei comerciale nr. 96A din 26 octombrie 2009 a Curții de
Apel Galați, secția comercială maritimă și fluvială, casează decizia recurată
și trimite cauza spre rejudecarea apelului aceleiași instanțe.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 7 mai 2010.