ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3697/2009

ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3697/2009 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2009)

Asupra recursurilor de față:

În baza actelor și lucrărilor din

dosar, constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 52 din 18 septembrie 2008, Tribunalul

Dolj, secția pentru minori și familie, a dispus următoarele:

- achitarea inculpatului minor V.I.D.

în baza art. 11 pct. 2 lit. b) rap. la art. 10 lit. e) C. proc. pen. și art. 46

alin. (2) C. pen., pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 269 alin.

(1), (2) C. pen., cu aplic.art. 99 și urm. C. pen.;

- condamnarea inculpatului A.M. în

baza art. 269 alin. (1), (2) C. pen., cu aplic.art. 75 lit. c) C.

pen., la pedeapsa de 2 ani închisoare.

În baza art. 269 alin.

(3) C. pen., s-a adăugat această pedeapsă la restul de pedeapsă de 2 ani o lună

și 20 zile închisoare (780 zile), rămas neexecutat din pedeapsa de 3 ani

închisoare, aplicată inculpatului prin sentința penală nr. 1347 din 14

decembrie 2005 a Judecătoriei Moreni, inculpatul având de executat în final, 4

ani, o lună și 20 zile închisoare.

S-a făcut aplicarea art.

71, art. 64 lit. a) teza a-II-a și lit. b) C. pen.

S-a dedus din pedeapsa

astfel rezultată, perioada efectiv executată, de la 7 martie 2007, la zi,

menținându-se starea de detenție.

A fost anulat mandatul

de executare a pedepsei închisorii emis în baza sentinței penale nr. 1347 din

14 decembrie 2005 a Judecătoriei Moreni, dispunându-se emiterea altuia nou.

- condamnarea

inculpatului I.C. în baza art. 269 alin. (1), (2) C. pen., cu aplic.art.

75 lit. c) C. pen.,

la pedeapsa

de 2 ani închisoare.

În baza art. 269 alin.

(3) C. pen., s-a adăugat această pedeapsă la restul de pedeapsă de 3 ani și o

zi închisoare (1096 zile), rămas neexecutat din pedeapsa de 4 ani închisoare,

aplicată inculpatului prin sentința penală nr. 1230/2006 a Tribunalului

București, secția a II-a penală, inculpatul având de executat în final 5 ani și

o zi închisoare.

S-a făcut aplicarea art.

71, art. 64 lit. a) teza a-II-a și lit. b) C. pen.

S-a dedus din pedeapsa

astfel rezultată, perioada efectiv executată, de la 7 martie 2007, la zi,

menținându-se starea de detenție.

A fost anulat mandatul

de executare a pedepsei închisorii emis în baza sentinței penale nr. 1230/2006

a Tribunalului București, secția a II-a penală, dispunându-se emiterea altuia

nou.

-

condamnarea

inculpatului

V.A. în baza art. 269 alin. (1), (2) C. pen., cu aplic.art. 99 și urm. C.

pen. la pedeapsa de 1 an închisoare;

În baza art. 269 alin.

(3) C. pen., s-a adăugat această pedeapsă la restul de pedeapsă de 2 ani, 2

luni și 10 zile închisoare (800 zile), rămas neexecutat din pedeapsa de 3 ani

și 6 luni închisoare, aplicată inculpatului prin sentința penală nr. 2823 din

28 noiembrie 2006 a Judecătoriei sector 6 București, inculpatul având în final

de executat 3 ani, 2 luni și 10 zile închisoare.

S-a făcut aplicarea art.

71, art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen.

S-a dedus din pedeapsa

astfel rezultată, perioada efectiv executată de la 7 martie 2007 la zi,

menținându-se starea de detenție.

A fost anulat mandatul

de executare a pedepsei închisorii emis în baza sentinței penale nr. 2823 din

28 noiembrie 2006 a Judecătoriei sector 6 București, dispunându-se emiterea

altuia nou.

- condamnarea

inculpatului V.F.

în baza art. 269 alin.

(1), (2) C. pen., cu aplic.art. 99 și urm. C. pen., la pedeapsa de

1 an închisoare.

În baza art. 269 alin.

(3) C. pen., s-a adăugat această pedeapsă la restul de pedeapsă de 3 ani și 28

zile închisoare (1.123 zile), rămas neexecutat din pedeapsa de 4 ani

închisoare, aplicată inculpatului prin sentința penală nr. 560/2006 a

Judecătoriei sector 1 București, inculpatul având de executat în final 4 ani și

28 zile închisoare.

S-a făcut aplicarea art.

71, art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen.

S-a dedus din pedeapsa

astfel rezultată, perioada efectiv executată de la 7 martie 2007 la zi,

menținându-se starea de deținere.

A fost anulat mandatul

de executare a pedepsei închisorii emis în baza sentinței penale nr. 560/2006 a

Judecătoriei sector 1 București, dispunându-se emiterea altuia nou.

Pentru a pronunța

această sentință, instanța de fond a reținut, în fapt, următoarele:

La data de 7 martie

2007, inculpații V.I.D. (minor), V.A. (minor), V.F. (minor), I.C. și A.M., se

aflau încarcerați în Penitenciarul de Minori și Tineri Craiova, toți executând

pedepse cu închisoarea.

În după-amiaza aceleiași

zile, inculpatul V.A. a observat în camera de deținere alăturată o echipă de

muncitori care efectuau lucrări la instalația sanitară și, profitând de

neatenția acestora, a luat o pânză de bomfaier din apropierea acestora, pe care

i-a dat-o coinculpatului A.M., să o ascundă.

Cei doi inculpați au

hotărât să evadeze din penitenciar, folosindu-se de instrumentul respectiv, apt

pentru tăierea gratiilor de la fereastră.

În seara zilei

respective, pentru a pune în aplicare planul lor infracțional, după ce s-a

efectuat apelul și s-a închis camera de deținere, inculpații V.A. și A.M. au

privit la televizor până în jurul orelor 21

00

, moment în care le-au

propus celorlalți trei inculpați - colegi de cameră, să evadeze propunerea fiind

acceptată de coinculpații I.C., V.I.D. și V.F.

Inițial, s-a stabilit

că inculpatul minor V.I.D. nu ar fi fost de acord cu propunerea făcută, însă la

insistențele verbale ale celorlalți coinculpați, a acceptat, fără a fi

constrâns, el fiind și singurul care avea domiciliul în municipiul Craiova,

cunoscând astfel orașul.

În desfășurarea

planului infracțional, inculpații A.M. și I.C., folosindu-se de pânza de

bomfaier, au tăiat o parte din grilajul metalic de la fereastra camerei de deținere,

iar pentru a nu fi auziți sau observați de supraveghetorul de secție, martorul

A.I., au dat tare sonorul de la televizor și, în final, au deschis ușa de la

debara (cambuză), din dreptul ferestrei.

În jurul orelor 22,50,

inculpații au ieșit din celulă pe orificiul creat în urma tăierii gratiilor,

iar după ce au sărit în curte, au escaladat gardurile din beton și sârmă

ghimpată ce împrejmuiau penitenciarul.

S-a reținut că, deși au

fost somați cu foc de avertisment de către subofițerii aflați în serviciul de

pază, inculpații au traversat grădinile cetățenilor ce locuiesc lângă

penitenciar, până au ajuns în strada B.V., de unde au continuat deplasarea cu

intenția de a ajunge la G. din municipiul Craiova.

La scurt timp,

inculpații V.I.D., I.C., V.A. și A.M. au fost prinși de echipajele de jandarmi

și subofițeri din cadrul penitenciarului, pe strada B.D. din Craiova, fiind

încarcerați în aceeași seară, iar inculpatul V.F. s-a întors la penitenciar,

predându-se singur.

Situația de fapt

reținută de prima instanță și vinovăția inculpaților au fost demonstrate de

declarațiile de recunoaștere făcute de inculpați, care au fost coroborate cu

declarațiile martorilor audiați în cauză, dar și cu celelalte acte aflate la

dosar.

Referitor la inculpatul

minor V.I.D., prima instanța a apreciat însă că acesta a fost constrâns moral

să săvârșească infracțiunea de evadare de către coinculpații A.M. și I.C. și,

făcându-se aplicarea disp. art. 46 alin. (2) C. pen., s-a dispus o soluție de achitare

în baza art. 11 pct. 2 lit. b) rap. la art. 10 lit. e) C. proc. pen.

La individualizarea judiciară

a pedepselor aplicate celorlalți inculpați au fost avute în vedere criteriile înscrise

în art. 72 C. pen., dar și elementele ce privesc pe făptuitori, inculpații

majori săvârșind infracțiunea împreună cu inculpații minori, față de primii fiind

reținută agravanta prev. de art. 75 lit. c) C. pen.

Împotriva acestei hotărâri

au declarat apel Parchetul de pe lângă Tribunalul Dolj, criticând-o pentru

nelegalitate și netemeinicie și inculpații V.F. - care a criticat sentința

pentru netemeinicie și I.C., acesta din urmă susținând în fața instanței că înțelege

să-și retragă apelul.

Parchetul de pe lângă

Tribunalul Dolj a susținut, printre altele că în cauză prima instanță nu a

reținut circumstanța reală agravantă prev. de art. 75 lit. a) C. pen., față de

fiecare inculpat, arătând, de asemenea, că în mod greșit s-a dispus achitarea

inculpatului V.I.D., câtă vreme probele din cursul urmăririi penale conturează

vinovăția sa.

O altă critică a

parchetului s-a referit la omisiunea primei instanțe de a dispune confiscarea

specială a pânzei de bomfaier folosită la săvârșirea faptelor, dar și de a reține

starea de recidivă prev. de art. 37 lit. a) C. pen. față de inculpații majori A.M.

și I.C.

Criticile parchetului

au vizat totodată și aspectul individualizării pedepselor pentru infracțiunile

prev. de art. 269 alin. (1) și (2) C. pen., apreciate ca fiind prea blânde.

Prin Decizia penală nr.

35 din 23 februarie 2009, așa cum a fost îndreptată prin încheierea din 18

martie 2009, Curtea de Apel Craiova, secția penală și pentru cauze cu minori, a

admis apelurile declarate în cauză și, desființând sentința penală atacată, a

dispus următoarele:

- condamnarea

inculpatului minor V.I.D., în baza art. 269 alin. (1) și (2) C. pen., cu aplic.

art. 99 și urm. C. pen., la pedeapsa de 1 an și 6 luni închisoare.

În baza art. 269 alin.

(3) C. pen., s-a adăugat această pedeapsă la restul de pedeapsă de 3 ani, 6

luni și 2 zile, rămas neexecutat din pedeapsa de 3 ani și 10 luni închisoare

aplicată prin sentința penală nr. 512 din 31 octombrie 2006 a Tribunalului

Dolj, în final inculpatul având de executat pedeapsa de 5 ani și 2 zile

închisoare.

A

fost dedusă din pedeapsă perioada efectiv executată

de la 7 martie 2007 (data

reîncarcerării) la zi, menținându-se starea de detenție.

A fost anulat mandatul

de executare a pedepsei închisorii nr. 578 din 12 decembrie 2006, emis de

Tribunalul Dolj, urmând a fi emis un alt mandat;

- condamnarea inculpatului

A.M., în baza art. 269 alin. (1) și (2) C. pen., cu aplic.art.

37 lit. a) C. pen., art. 75 lit. a) și c) C. pen., la pedeapsa de 3

ani închisoare.

În baza art. 269 alin.

(3) C. pen., s-a adăugat această pedeapsă la restul de pedeapsă de 2 ani, o

lună și 20 zile închisoare, rămas neexecutat din pedeapsa de 3 ani închisoare,

aplicată prin sentința penală nr. 1347 din 14 decembrie 2005 a Judecătoriei

Moreni, în final, inculpatul având de executat pedeapsa de 5 ani, o lună și 20

zile închisoare.

I s-au interzis acestui

inculpat drepturile prev.de art. 64 alin. (1) teza II-a și lit. b)

C. pen., pe durata prev. de art. 71 C. pen.

A anulat mandatul de

executare a pedepsei închisorii nr. 2271 din

04 aprilie 2006,

emis de Judecătoria Moreni, urmând a fi emis un alt mandat,

corespunzător.

S-a dedus din pedeapsă,

perioada efectiv executată de inculpat, de la

07 martie 2007

la zi, menținându-se starea de detenție;

-

condamnarea inculpatului I.C. în

baza art. 269 alin. (1) și (2) C. pen., cu aplic.art. 37 lit. a) C.

pen., art. 75 lit. a) și c) C. pen., la pedeapsa de 2 ani și 6 luni închisoare.

În baza art. 269 alin.

(3) C. pen., s-a adăugat această pedeapsă la restul de pedeapsă de 3 ani și o

zi închisoare, rămas neexecutat din pedeapsa de 4 ani închisoare, aplicată prin

sentința penală nr. 1230/2006 a Tribunalului București, în final, inculpatul

având de executat pedeapsa de 5 ani, 6 luni și o zi închisoare.

I s-au interzis

inculpatului drepturile prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a

și lit. b) C. pen., pe durata prev. de art. 71 C. pen.

S-a dedus din pedeapsă

perioada efectiv executată de inculpat, de la 7 martie 2007.

S-a constatat că acest

inculpat a fost liberat condiționat la 9 ianuarie 2009.

A fost anulat mandatul

de executare a pedepsei închisorii nr. 1421 din 10 ianuarie 2007, emis de

Tribunalul București, urmând a fi emis un alt mandat;

-

condamnarea inculpatului V.A.,

în baza art. 269 alin. (1) și (2) C. pen., cu aplic.art.

99 și urm. C. pen.,

art. 75 lit. a) C. pen., la pedeapsa de 1

an și 6 luni închisoare.

În baza art. 269 alin.

(3) C. pen., s-a adăugat această pedeapsă la restul de pedeapsă de 2 ani, 2

luni și 10 zile închisoare, rămas neexecutat din pedeapsa de 3 ani și 6 luni

închisoare, aplicată prin sentința penală nr. 2823 din 28 noiembrie 2006 a Judecătoriei sector 6 București, în final, inculpatul având de executat pedeapsa de 3 ani, 8

luni și 10 zile închisoare.

A fost dedusă din

pedeapsă, perioada efectiv executată de inculpat, de la 7 martie 2007, la zi,

menținându-se starea de detenție.

A fost anulat mandatul

de executare a pedepsei închisorii nr. 9721 din 13 martie 2007, emis de

Judecătoria sector 6 București, urmând a se emite un nou mandat;

- condamnarea

inculpatului minor V.F.,

în baza art. 269 alin.

(1) și (2) C. pen., cu aplic.art. 99 și urm. C. pen.,

art. 75 lit.

a) C. pen., la pedeapsa de 1 an și 6 luni închisoare.

În baza art. 269 alin.

(3) C. pen., s-a adăugat pedeapsa la restul de pedeapsă de 3 ani și 28 zile

închisoare, rămas neexecutat din pedeapsa de 4 ani închisoare, aplicată prin

sentința penală nr. 560/2006 a Judecătoriei sector 1 București, în final,

inculpatul având de executat pedeapsa de 4 ani, 6 luni și 28 zile închisoare.

A fost dedusă din

pedeapsă, perioada efectiv executată de inculpat, de la 7 martie 2007, la zi,

menținându-se starea de detenție.

A fost anulat mandatul

de executare a pedepsei închisorii nr. 36 din 9 aprilie 2007, emis de

Tribunalul Dolj.

Au fost menținute

restul dispozițiilor sentinței privind cheltuielile judiciare avansate de stat.

S-a dispus confiscarea

specială de la inculpați a pânzei de bomfaier.

S-a luat act, totodată,

de retragerea apelului declarat de inculpatul I.C., acesta fiind obligat la

plata cheltuielilor judiciare către stat.

Pentru a dispune

astfel, instanța de apel a reținut, printre altele, că soluția de achitare a inculpatului

minor V.I.D. este greșită și în vădită contradicție cu împrejurările ce rezultă

din ansamblul probator, disp. art. 46 alin. (2) C. pen., nefiind incidente în

speță.

De asemenea, s-a

apreciat că prima instanță trebuia să rețină față de fiecare inculpat agravanta

prev. de art. 75 alin. (1) lit. a) C. pen., întrucât fapta a fost săvârșită de

cei 5 inculpați împreună, potrivit unei înțelegeri avută și manifestată expres.

Și critica referitoare

la stabilirea nejudicioasă a pedepselor, invocată de procuror, a fost privită

ca fondată, astfel că au fost majorate pedepsele aplicate fiecărui inculpat.

Cu privire la apelul declarat

de inculpatul V.F., s-a apreciat ca nejustificată aplicarea pedepsei accesorii,

constând în interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit.

b) C. pen., astfel că aceste dispoziții au fost înlăturate.

Împotriva acestei decizii,

în termen legal, au declarat recurs Parchetul de pe lângă Curtea de Apel

Craiova și inculpatul V.I.D. criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.

Parchetul de pe lângă

Curtea de Apel Craiova, în susținerea recursului, a invocat cazurile de casare

prev. de art. 385

9

pct. 17 și 14 C. proc. pen.

Recurentul intimat

inculpat V.I.D. a criticat hotărârea pronunțată de Curtea de Apel Craiova sub

aspectul condamnării sale, apreciind că în cauză sunt incidente disp. art. 46 C.

pen. În subsidiar, a făcut trimitere la circumstanțele sale personale, în

sensul că în timpul executării pedepsei nu a avut rapoarte, a avut un

comportament bun, provine dintr-o familie integrată social și a participat la

toate cursurile școlare organizate de penitenciar, astfel solicitând reindividualizarea

pedepsei aplicate.

Concluziile reprezentantului

parchetului, ale apărătorului recurentului intimat inculpat, ale apărătorilor

intimaților inculpați, ale intimatei părți responsabile civilmente - V.C. și

ultimul cuvânt al recurentului intimat inculpat și al intimaților inculpați prezenți

au fost consemnate în partea introductivă a prezentei hotărâri, urmând a nu mai

fi reluate.

Examinând recursurile

declarate prin prisma criticilor formulate, Înalta Curte constată că acestea

sunt fondate pentru considerentele care urmează:

Dispozițiile art. 269 alin.

(2) teza ultimă C. pen., instrumentează săvârșirea infracțiunii de evadare de

către două sau mai multe persoane împreună. Astfel, se constată că reținerea

acestei circumstanțe agravante de către art. 269 C. pen. exclude a aplicarea disp.

art. 75 lit. a) C. pen., referitoare la circumstanța agravantă a săvârșirii faptei

de către 3 au mai multe persoane împreună.

Prin urmare, Curtea apreciază

că se impune înlăturarea aplicării disp. art. 75 lit. a) C. pen., față de toți cei

5 inculpați.

Pe de altă parte, disp.

art. 38 alin. (1) lit. a) C. pen., prevăd că pedepsele aplicate pentru infracțiunile

săvârșite în timpul minorității nu atrag starea de recidivă.

Astfel fiind, cum

inculpații, A.M. și I.C. au fost condamnați anterior pentru infracțiuni comise

în timpul minorității, în mod nelegal s-a reținut de către instanța de apel săvârșirea

infracțiunii de evadare în stare de recidivă, motiv pentru care urmează a se înlătura

aplicarea disp. art. 37 lit. a) C. pen. față de cei doi inculpați.

Totodată, Curtea reține

că o condamnare la pedeapsa închisorii atrage de drept conform art. 71 C. pen.,

aplicarea pedepsei accesorii a interzicerii unor drepturi, din momentul în care

hotărârea de condamnare a rămas definitivă.

Așadar, în speță,

instanța de apel a aplicat inculpaților majori pedeapsa accesorie a interzicerii

drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen.

(pentru inculpatul A.M.) și art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a și lit. b) C.

pen. (pentru inculpatul I.C.), fără însă a aplica această pedeapsă și celor 3 inculpați

minori.

Starea de minoritate nu

împiedică aplicarea acestei pedepse, doar că în această situație, executarea ei

nu începe la rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare, ci la împlinirea

vârstei de 18 ani.

Ca atare, Curtea

apreciază că se impune interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a

II-a și lit. b) C. pen., în condițiile art. 71 C. pen., față de inculpații V.I.D.,

V.F. și V.A.

Cu privire la critica

formulată de recurentul intimat inculpat V.I.D., vizând greșita sa condamnare,

Curtea reține că, în speță, nu se poate pronunța o soluție de achitare, care ar

fi în contradicție cu ansamblul probator administrat în cauză, dispozițiile art.

46 alin. (2) C. pen. nefiind incidente.

Așadar, referitor la

solicitarea de achitare a recurentului intimat inculpat, Înalta Curte apreciază

că vinovăția acestuia este pe deplin dovedită, stabilindu-se în mod corect

situația de fapt anterior redată.

În ceea ce privește

solicitarea de reindividualizare a pedepsei aplicate, se reține că, potrivit

disp. art. 72 alin. (1) C. pen., la stabilirea și aplicarea pedepsei se ține

seama de dispozițiile părții generale C. pen., de limitele speciale ale

pedepselor, de gradul de pericol social al faptei săvârșite, de persoana

infractorului și de împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea

penală.

Astfel, Înalta Curte

apreciază că în prezenta cauză, în procesul individualizării pedepsei,

pornindu-se de la criteriile anterior menționate, s-a stabilit pedeapsa într-un

cuantum corespunzător circumstanțelor reale ale săvârșirii infracțiunii și

circumstanțelor personale ale recurentului intimat inculpat.

În raport de

considerentele expuse, Înalta Curte constată că recursurile declarate sunt

fondate din perspectiva aspectelor anterior menționate, împrejurare față de care,

în temeiul art. 385

15

pct. 2 lit. d) C. proc. pen., urmează să le

admită, casând în parte decizia atacată și sentința penală nr. 52 din 18

septembrie 2008 a Tribunalului Dolj.

Vor fi înlăturate disp. art. 75 lit.

a) C. pen. față de toți inculpații și disp. art. 37 lit. a) C. pen. față de

inculpații A.M. și I.C.

Totodată, vor fi interzise

drepturile prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen. în

condițiile art. 71 C. pen. față de cei trei inculpați minori.

Vor fi menținute celelalte dispoziții

ale hotărârilor.

Văzând și disp. art. 192 alin. (2) C.

proc. pen.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursurile declarate de

Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova și de inculpatul V.I.D. împotriva

deciziei penale nr. 35 din 23 februarie 2009 a Curții de Apel Craiova, secția penală și pentru cauze cu minori.

Casează în parte decizia atacată și

sentința penală nr. 52 din 18 septembrie 2008 a Tribunalului Dolj și, rejudecând:

Înlătură aplicarea dispozițiilor art.

75 lit. a) C. pen. față de inculpații V.I.D., I.C., V.F., V.A. și A.M., precum

și aplicarea dispozițiilor art. 37 lit. a) C. pen. față de inculpații A.M. și I.C.

Interzice drepturile prevăzute de art.

64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen. în condițiile art. 71 C. pen. față de

inculpații V.I.D., V.F. și V.A.

Menține celelalte dispoziții ale

hotărârilor.

Cheltuielile judiciare rămân în

sarcina statului.

Onorariile de avocat pentru apărarea

din oficiu pentru inculpatul V.I.D., în sumă de 50 lei și pentru inculpații I.C.,

V.F., V.A. și A.M., în sumă de câte 400 lei se vor plăti din fondul M.J.L.C.

Definitivă.

Pronunțată, în ședință publică, azi

10 noiembrie 2009.