ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2131/2010
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2131/2010 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2010)
Asupra recursului de față;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin
încheierea din data de 25 mai 2010 pronunțată de Curtea de Apel București, secția
I penală s-a menținut măsura arestării preventive în vederea extrădării
persoanei extrădabile B.O. în baza mandatului european emis de Judecătoria
Criuleni, pentru comiterea infracțiunii de instigare la omor intenționat
săvârșit cu premeditare, din intenții materiale, de mai multe persoane, cu
deosebită cruzime prevăzută de art. 42 alin. (4) și art. 145 alin. (2) lit. a),
b), i), j) și p) C. pen. al Republicii Moldova.
S-a reținut că la data de 14 iulie 2003, Judecătoria
Criuleni a emis mandatul european de arestare pentru comiterea infracțiunii de
instigare la omor intenționat săvârșit cu premeditare, din intenții materiale,
de mai multe persoane, cu deosebită cruzime.
Persoana solicitată a fost încunoștințată cu privire la
natura acuzației formulate împotriva sa, prezentându-i-se situația de fapt și
încadrarea juridică menționată în mandatul respectiv, precum și garanțiile
legate de rejudecarea cauzei.
S-a procedat la ascultarea persoanei solicitate, care
confirmă datele sale de stare civilă că sunt identice cu cele menționate în
mandatul european de arestare.
Se constată că în cauză se impune acordarea unui termen de 8
zile pentru formularea opoziției.
Împotriva acestei încheieri, a formulat recurs persoana
extrădabilă B.O., care solicită înlocuirea măsurii arestării preventive cu
obligația de a nu părăsi localitatea, respectiv municipiul București, până la
soluționarea cererii de opoziție formulată.
Analizând recursul atât prin prisma motivelor invocate, cât
și din oficiu și sub toate aspectele în temeiul dispozițiilor art. 385
6
alin. (3) C. proc. pen., Înalta Curte de Casație și Justiție, constată că este
nefondat, pentru următoarele motive:
În mod corect, instanța Curții de Apel București, a dispus
menținerea arestării preventive în vederea extrădării persoanei solicitate,
constatând că sunt îndeplinite condițiile prevăzute de dispozițiile art. 54 alin.
(3) din Legea nr. 302/2004, măsura privativă de libertate care este singura să
asigure atingerea finalității acestei proceduri.
Mai mult chiar, temeiurile avute în vedere la luarea măsurii
arestării preventive, subzistă și în prezent.
Înalta Curte, constată că instanța de fond a pronunțat o
soluție legală și temeinică, cu respectarea dispozițiilor dreptului comun în
materie și a art. 5 din Convenția europeană pentru apărarea drepturilor omului
și a libertăților fundamentale.
Pentru toate aceste considerente, în baza art. 385
15
pct. 1 lit. b) C. proc. pen., urmează a se respinge ca nefondat recursul
declarat.
Conform art. 192 alin. (2) C. proc. pen. va obliga pe
recurentă la plata cheltuielilor judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de persoana
extrădabilă B.O. împotriva încheierii din 25 mai 2010 a Curții de Apel
București, secția I penală, pronunțată în Dosarul nr. 4559/2/2010.
Obligă recurenta persoană extrădabilă la plata sumei de 250
lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 50 lei,
reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu până la prezentarea
apărătorului ales, se va avansa din fondul M.J.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi 28 mai 2010.