ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2588/2010

Asupra recursului de față;

În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin Sentința penală nr. 183 din 15 iunie 2010, Curtea de Apel București, secția I penală, a admis cererea de extrădare formulată de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București.

În baza art. 55 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 302/2004, instanța a constatat că sunt întrunite condițiile extrădării și, în consecință, a dispus extrădarea persoanei extrădabile B.O. în baza mandatului de arestare emis de Judecătoria Criuleni din Republica Moldova la data de 14 iulie 2003.

Totodată, instanța a dispus prelungirea măsurii arestării provizorii în vederea extrădării persoanei extrădabile, cu o perioadă de 30 zile, conform dispozițiilor art. 45 din Legea nr. 302/2004, de la 15 iunie 2010 la 14 iulie 2010.

Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut următoarele:

În conformitate cu dispozițiile art. 44 și urm. din Legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internațională în materie penală, modificată prin Legea nr. 222/2008, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București a sesizat instanța cu cererea de extrădare a cetățeanului moldovean B.O., urmărită internațional, în vederea punerii în executare a mandatului de arestare emis împotriva acesteia de Judecătoria Criuleni, la data de 14 iulie 2003, pentru săvârșirea instigării la infracțiunea de omor intenționat comis cu premeditare, din intenții materiale, de mai multe persoane, cu deosebită cruzime, prevăzută de art. 42 alin. (4) și art. 145 alin. (2) lit. a), b), i), j) și p) C. pen. al Republicii Moldova.

În cauză s-a dispus arestarea provizorie în vederea extrădării către Republica Moldova a persoanei extrădabile B.O. pe o perioadă de 29 zile.

Persoana extrădabilă a fost audiată și a declarat că se opune extrădării.

Instanța de fond a constatat că solicitarea parchetului îndeplinește cerințele art. 38 - 40 din Legea nr. 302/2004 cu privire la existența mandatului de arestare, existența cererii de extrădare, statutul de urmărit internațional pentru săvârșirea instigării la infracțiunea de omor cu premeditare, existența dublei incriminări, gravitatea faptei, astfel că a dispus admiterea cererii de extrădare și, totodată, menținerea stării de arest provizoriu în vederea extrădării persoanei extrădabile.

Instanța de fond a apreciat că apărările formulate de persoana extrădabilă B.O., în sensul că a formulat o cerere de azil în România în baza Legii nr. 122/2006, sunt formale, întrucât petentei i-a fost refuzată cererea în primă instanță.

Împotriva acestei sentințe, în termen legal, a declarat recurs persoana extrădabilă B.O., criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.

S-a arătat că persoana extrădabilă a făcut opoziție la extrădare și, în cadrul acestei proceduri a invocat faptul că a formulat cerere de acordare a azilului în România, în conformitate cu dispozițiile Legii nr. 122/2006, cerere care nu a fost soluționată definitiv.

Dispozițiile acestei legi speciale au caracter derogator de la norma de drept comun în materia extrădării - Legea nr. 302/2004, astfel că împotriva solicitantului de azil nu se poate lua măsura extrădării.

Printr-un alt motiv de recurs, s-a susținut că hotărârea nu este motivată, instanța nefăcând nicio referire la temeiul de drept invocat de persoana extrădabilă în apărarea sa ca impediment la dispunerea extrădării. O altă critică formulată s-a referit la faptul că cererea de extrădare nu este însoțită de documente originale, la dosar fiind depuse doar fotocopii trimise prin fax.

S-a solicitat casarea hotărârii atacate și, pe fond, respingerea cererii de extrădare.

Verificând hotărârea atacată prin prisma motivelor de recurs invocate, precum și din oficiu conform dispozițiilor art. 385

6

alin. (3) C. proc. pen., Înalta Curte de Casație și Justiție constată următoarele:

Instanța de fond a avut la dispoziție documentele însoțitoare ale cererii de extrădare în forma cerută de dispozițiile art. 38 din Legea nr. 302/2004.

Instanța a admis cererea de extrădare, apreciind că această măsură este necesară și oportună, deși dispozițiile art. 54 din Legea nr. 302/20904 interzic în mod expres pronunțarea asupra acestor aspecte.

Instanța de fond s-a pronunțat în mod sumar asupra apărărilor formulate de persoana extrădabilă în procedura opunerii la măsura extrădării.

Examinarea acestor apărări este posibilă însă în calea de atac a recursului care, fiind unica posibilitate de reformare a hotărârii fondului, devoluează asupra acestuia.

Așa fiind, Înalta Curte constată fondat recursul declarat de persoana extrădabilă pentru următoarele considerente:

Potrivit dispozițiilor art. 54 din Legea nr. 302/2004, privind cooperarea judiciară internațională în materie penală, modificată prin Legea nr. 222/2008, instanța poate să constate prin sentință dacă sunt sau nu întrunite condițiile extrădării, fără a fi competentă să se pronunțe asupra temeiniciei urmăririi sau condamnării pentru care autoritatea străină cere extrădarea, nici asupra oportunității extrădării.

Persoana extrădabilă B.O. s-a opus extrădării sale în Republica Moldova.

Potrivit dispozițiilor art. 51 alin. (3) din Legea nr. 302/2004, opoziția nu poate fi întemeiată decât pe faptul că persoana arestată nu este persoana urmărită sau că nu sunt îndeplinite condițiile pentru extrădare. Recurenta persoană extrădabilă a invocat faptul că a formulat cerere de azil, ceea ce atrage neîndeplinirea condițiilor pentru extrădare.

Critica formulată este fondată.

Potrivit dispozițiilor art. 6 alin. (1) din Legea nr. 122/2006, împotriva solicitantului de azil nu pot fi luate măsuri de expulzare, extrădare sau de returnare forțată de la frontieră ori de pe teritoriul României, cu excepția cauzelor prevăzute la art. 44 din Legea nr. 535/2004 privind prevenirea și combaterea terorismului.

Persoana extrădabilă a făcut dovada formulării cererii de azil și a faptului că aceasta nu a fost soluționată definitiv până la data judecării recursului.

În consecință, ea beneficiază de protecția acordată prin dispozițiile Legii nr. 122/2006, dispoziții speciale și care au un caracter derogator de la cele ale dreptului comun în materia extrădării prevăzută în Legea nr. 302/2004.

Persoana extrădabilă nu este exceptată de la beneficiul acestei protecții, neaflându-se în niciuna din situațiile de excludere de la acordarea acesteia prevăzute de art. 6 alin. (3) și (4) din Legea nr. 122/2006, astfel că ea are dreptul de a rămâne pe teritoriul României până la soluționarea definitivă a cererii sale de azil.

Având în vedere existența acestui impediment legal la luarea măsurii extrădării, Înalta Curte constată că în cauză nu sunt îndeplinite condițiile pentru dispunerea acestei măsuri, hotărârea instanței de fond fiind nelegală și netemeinică.

Pentru aceste considerente, în temeiul art. 385

15

pct. 2 lit. d) C. proc. pen., Înalta Curte va admite recursul persoanei extrădabile, va casa hotărârea atacată și va rejudeca cererea de extrădare a persoanei extrădabile B.O. formulată de autoritățile judiciare din Republica Moldova.

În temeiul art. 6 din Legea nr. 122/2006, Înalta Curte, va respinge cererea de extrădare, dispunând totodată, punerea de îndată în libertate a persoanei extrădabile B.O. de sub puterea mandatului de arestare provizorie în vederea extrădării nr. 2/2010, emis de Curtea de Apel București, secția I penală, dacă nu este arestată în altă cauză.

În conformitate cu dispozițiile art. 192 alin. (3), art. 189 C. proc. pen., onorariul apărătorului din oficiu până la prezentarea avocatului ales, se va plăti din fondul Ministerului Justiției.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul declarat de persoana extrădabilă B.O. împotriva Sentinței penale nr. 183 din 15 iunie 2010 a Curții de Apel București, secția I penală.

Casează sentința penală atacată și rejudecând:

În baza art. 54 alin. (7) din Legea nr. 302/2004 cu referire la art. 6 din Legea nr. 122/2006, respinge cererea de extrădare formulată de autoritățile judiciare din Republica Moldova privind pe persoana solicitată B.O.

Dispune punerea de îndată în libertate a persoanei extrădabile B.O. de sub puterea mandatului de arestare provizorie în vederea extrădării nr. 2/2010 emis de Curtea de Apel București, secția I penală, dacă nu este arestată în altă cauză.

Onorariul de avocat pentru apărarea din oficiu, în sumă de 80 RON, se va plăti din fondul Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată, în ședință publică, azi 29 iunie 2010.