ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 597/2010

Asupra recursului de față;

Din

examinarea lucrărilor dosarului, constată următoarele:

Prin sentința

civilă nr. 142 din 30 ianuarie 2008 Tribunalul Galați a respins acțiunea

formulată de reclamantul M.C. privind anularea dispoziției nr. 2875/SR din 24

mai 2006 emisă de Primarul Municipiului Galați și acordarea în echivalent a

unui teren pentru imobilul preluat abuziv de la autorul său, M.G., imobil

situat în Galați. Prin aceeași sentință a fost respinsă și cererea de

intervenție în interes propriu formulată de intervenientul O.I.

In

considerentele sentinței s-a reținut că prin dispoziția atacată s-a propus

acordarea despăgubirilor pentru imobilul din Galați, iar reclamantul, fiind

nemulțumit de această soluție a promovat prezenta cerere solicitând acordarea

de bunuri sau servicii în echivalent, conform art. 1 alin. (2) din Legea nr. 10/2001.

Faptul că nu

s-au oferit mai întâi alte bunuri sau servicii în compensare, nu constituie un

motiv de contestație, scopul reparator al legii fiind atins.

Cererea de

intervenție în interes propriu a fost respinsă întrucât intervenientul nu a

formulat notificare.

Î

mpotriva sentinței au declarat apel

reclamantul M.C. și intimatul O.I.

In motivarea

apelului reclamantului s-a arătat că Primăria Municipiului Galați deține

terenuri care pot fi acordate în compensare. De altfel, pârâta a susținut constant,

în toate cauzele care au avut ca obiect retrocedarea imobilelor preluate

abuziv, că nu deține terenuri ce pot fi acordate în compensare, însă la

solicitarea instanțelor a depus lista terenurilor libere ce pot fi atribuite în

compensare.

Intervenientul

O.I. a învederat în motivarea apelului că 1-a mandatat pe reclamant, care îi

este văr, să formuleze notificarea și în numele său. De asemenea, pârâta a

oferit în compensare reclamantului suprafața de 2000 mp teren situat în tarlaua

234, parcela 1540, conform schiței anexate la dosar.

Curtea de

Apel Galați, prin decizia civilă nr. 32 A din 22 ianuarie 2009 a admis apelul

declarat de reclamant, a modificat în tot sentința în sensul admiterii acțiunii

și acordării în compensare a terenului de 2000 mp situat în Galați, tarlaua

234, parcela 1540 și a respins apelul declarat de intervenient.

Instanța a

reținut că, în cauză, sunt îndeplinite cerințele art. 1 alin. (2) din Legea

10/2001 întrucât reclamantul, în calitate de persoană îndreptățită în sensul

legii, a fost de acord cu terenul oferit în compensare de către pârâtă.

Apelul

intervenientului a fost respins deoarece acesta nu a formulat notificare, iar

de cota sa de moștenire beneficiază reclamantul, singurul care a depus

notificarea, conform dispozițiilor art. 4 alin. (4) din Legea 10/2001.

Împotriva

deciziei instanței de apel a declarat recurs intervenientul O.I., în temeiul

art. 304 pct. 9 C. proc. civ., învederând că a depus acte doveditoare la

notificarea formulată de reclamant, dobândind

astfel

calitatea de persoană îndreptățită. Reclamantul a fost de rea credință întrucât

nu a formulat notificarea și în numele său, astfel că s-a aflat într-o situație

obiectivă care l-a împiedicat să mai formuleze notificare în termenul legal.

Recursul nu

este fondat.

Pentru a

beneficia de măsurile reparatorii instituite de Legea 10/2001 foștii

proprietari ai imobilelor preluate abuziv, sau moștenitorii acestora, au

obligația de a formula notificare în termenul prevăzut de art. 22 alin. (5) din

lege.

În speță,

atât reclamantul, cât și intervenientul au calitate de moștenitori ai fostului

proprietar al imobilului, însă numai reclamantul a solicitat acordarea

măsurilor reparatorii prin notificare.

În situația

în care numai unul dintre moștenitorii proprietarului deposedat a formulat

notificare, măsurile reparatorii se cuvin, pentru întregul bun, doar acelui

moștenitor care s-a conformat Legii 10/2001, prin efectul dreptului de acrescământ,

indiferent de cota sa de moștenire, potrivit dispozițiilor art. 4 alin. (4) din

lege.

Ca atare, în

raport de faptul că recurentul intervenient nu a formulat notificare, acesta

este decăzut din dreptul de a mai solicita în justiție acordarea măsurilor

reparatorii pentru imobilul preluat abuziv.

Având în

vedere aceste considerente, recursul se va respinge.

PENTRU

ACESTE MOTIVE

ÎN

NUMELE LEGII

D

E C I D E

Respinge ca

nefondat recursul declarat de intervenientul O.I. împotriva deciziei nr. 32 A

din 22 ianuarie 2009 pronunțată de Curtea de Apel Galați, secția civilă.

Irevocabilă.

Pronunțată în

ședință publică, astăzi 3 februarie 2010.