ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 5925/2010

ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 5925/2010 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2010)

Asupra recursului de față constată

următoarele:

Prin

acțiunea înregistrată pe rolul Judecătoriei Galați la 16 februarie 2007,

P.M.A. a solicitat, în contradictoriu cu Comisia

locală Galați de aplicare a Legii fondului funciar și Comisia județeană Galați

de aplicare a Legii fondului funciar, anularea dispoziției nr. 3250 din 12

ianuarie 2007 a Primăriei municipiului Galați și restituirea în natură a

imobilului (teren) situat în Galați.

Judecătoria

Galați, prin sentința civilă nr. 1688 din 27 februarie 2007, a admis

excepția privind necompetența materială a

judecătoriei și a declinat competența de soluționare a cauzei civile, formulată

în conformitate cu dispozițiile Legii nr. 247/2005, în favoarea Tribunalului

Galați.

Prin

sentința nr. 369 din 17 martie 2008, Tribunalul Galați, secția civilă, a

admis în parte plângerea la Legea nr. 10/2001

formulată de reclamanta P.M.A. în contradictoriu cu pârâta Primăria

municipiului Galați. A respins ca nefondată cererea de chemare în garanție a

pârâtului Ministerul Finanțelor Publice - D.G.F.P. Galați. A respins pentru

lipsa calității procesuale pasive plângerea formulată în contradictoriu cu

pârâtele Comisia locală de aplicare a Legii fondului funciar Galați și Comisia

județeană Galați de aplicare a Legii nr. 18/1991 de pe lângă Prefectura

județului Galați. A anulat dispoziția nr. 3250/SR din 12 ianuarie 2007 emisă de

pârâta Primăria municipiului Galați. A dispus restituirea prin echivalent a

imobilului situat în municipiul Galați, compus din 1247 mp teren, cuantumul și

modalitatea de acordare a despăgubirilor urmând a fi stabilite și acordate de

Comisia Centrală pentru Acordarea Despăgubirilor potrivit Titlului VII din

Legea nr. 247/2005.

Pentru a hotărî astfel, prima

instanță a reținut că reclamanta a făcut dovada dreptului de proprietate al

autorului său, a calității și vocației succesorale, motiv pentru care este

îndreptățită să obțină restituirea terenului preluat abuziv.

Tribunalul a reținut în

continuare că deși restituirea în natură reprezintă regula nu se poate trece

peste concluziile raportului de expertiză efectuat în cauză. Astfel, s-a

constatat că expertul nu a reușit să identifice cu certitudine terenul deoarece

nu există schițe topografice pe baza cărora s-ar fi putut determina

amplasamentul imobilului. Pe de altă parte, din schița anexă la raportul de

expertiză rezultă că cea mai mare parte a terenului este ocupată de alți

proprietari.

S-a concluzionat de către

instanța de fond că întrucât nu există certitudini cu privire la amplasament și

pentru a se menține stabilitatea circuitului civil, reclamanta este

îndreptățită la acordarea de despăgubiri, ce vor fi stabilite potrivit Titlului

VII din Legea nr. 247/2005.

Având în vedere că Legea nr.

10/2001 stabilește clar cine acordă despăgubirile, instituind în mod expres

calitatea procesuală pasivă în raportul de drept execuțional în favoarea

Comisiei Centrale pentru Acordarea Despăgubirilor, s-a constatat că, cererea de

chemare în garanție formulată de Primăria municipiului Galați nu îndeplinește

condițiile art. 60 și urmat. C. proc. civ., motiv pentru care a fost respinsă.

Apelul

declarat de reclamantă împotriva sentinței tribunalului a fost admis de

Curtea de Apel Galați, secția

civilă, prin decizia nr. 320/A din 13 noiembrie 2009.

A fost schimbată în parte hotărârea instanței de fond

numai în ceea ce privește capătul de cerere privind restituirea în natură. Pe

cale de consecință, a dispus restituirea în natură către reclamantă a

suprafeței de 610,49 mp identificată prin conturul 2

1

-5

1

-5

11

-13

1

-13-14

1

în schița anexă a suplimentului raportului de expertiză N. (supliment efectuat

în apel). A menținut forma de despăgubire pentru restul terenului de 636,51 mp.

Instanța de apel a constatat

că reclamanta a făcut dovada dreptului de proprietate al autorului său P.S.

prin actele de vânzare-cumpărare menționate. In lipsa schițelor ce însoțesc aceste

acte s-a încercat reconstituirea amplasamentului proprietății P. cu ajutorul

reperelor oferite de înscrisurile depuse de părți, precum și a planurilor

fotogrammetrice ale Municipiului Galați din anii 1960 și 1975.

Din analiza celor trei puncte

de vedere de la dosar cu privire la reconstituirea vechii proprietăți, instanța

de apel a constatat că există un consens în această privință și anume conturul

maro 2

1

-5

1

-5

11

-13

1

-13-14

1

de pe schița anexă a expertizei N. în suprafață 610,49 mp.

Nu s-a putut soluționa

favorabil cererea reclamantei de restituire în natură și a terenului ocupat de

familia B. prin contract de închiriere, teren identificat prin conturul

ABCDEFGH din schița anexă a expertizei efectuată la fond, curtea de apel

constatând că din actele de proprietate ale reclamantei nu rezultă că terenul

s-ar fi întins până la str. V. și că nu s-a făcut dovada că respectivul teren a

aparținut lui P.S.

Împotriva

acestei ultime decizi a declarat recurs Municipiul Galați prin Primar,

întemeiat pe motivul de nelegalitate prevăzut de art.

304 pct. 5, 8 și 9 C. proc. civ. și a solicitat admiterea acestuia, casarea

hotărârilor pronunțate în cauză și trimiterea dosarului spre rejudecare.

A considerat decizia atacată

ca netemeinică și nelegală motivat de faptul că familiei B., care deține și

plătește impozit, în calitate de proprietar, din anul 1958, pentru terenul

restituit în natură, i s-a încălcat dreptul de a participa la proces, fără a

putea invoca uzucapiunea de peste 30 de ani.

A arătat că reclamanta nu a

putut face dovada, în conformitate cu dispozițiile art.23 și următoarele din

Legea nr. 10/2001, a deposedării în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989,

Primarul municipiului Galați dovedind că respectivul imobil nu a trecut

niciodată în proprietatea statului, situație în care reclamanta nu putea

beneficia parțial de acordarea de măsuri reparatorii și parțial de restituirea

în natură a terenului solicitat.

Referitor la întinderea dreptului

de proprietate, a precizat că atât instanța de fond cât și cea de apel au

acordat măsuri reparatorii pentru o suprafață mai mare de teren decât cea

rezultată din actele de proprietate. A considerat că expertiza întocmită de

ing. N.V. este neadevărată și mincinoasă cu privire la actele de

vânzare-cumpărare nr. 178 din 27 ianuarie 1904 și nr.1869 din 5 mai 1923.

Concluzionând, a arătat că familia P. a avut în proprietate teren în suprafață

totală de 858 mp și nu de 1247 mp, cât a solicitat reclamanta.

Analizând

criticile formulate prin prisma motivelor de nelegalitate cuprinse la

art. 3 04 C. proc. civ., Înalta

Curte constată următoarele:

In acord cu prevederile art.

137 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va analiza cu prioritate excepția

lipsei calității procesuale active a Municipiului Galați prin Primar de a

declara recurs, excepție ridicată oral de apărătorul intimatei - reclamante în

ședința publică din 10 noiembrie 2010.

Dincolo de aspectul pur

formal al excepției, se constată că orice persoană care are folosința

drepturilor civile poate să fie parte la judecată. Potrivit dispozițiilor art.

77 din Legea administrației publice locale nr. 215/2001, Primarul și aparatul

de specialitate al primarului constituie o structură funcțională cu activitate

permanentă, denumită primăria municipiului, care duce la îndeplinire hotărârile

consiliului local și dispozițiile primarului, soluționând problemele curente

ale colectivității locale.

Calitatea procesuală a

primăriei ca structură funcțională este generată tocmai de apartenența

primarului la această structură, a cărei funcție este, printre altele și de

aducere la îndeplinire a dispozițiilor primarului.

Mai mult, în contextul Legii

nr. 10/2001 (înainte de modificarea adusă prin Legea nr. 247/2005), legiuitorul

a înțeles să folosească denumirea de primărie pentru a desemna persoana

juridică de drept public deținătoare a imobilului, dar din cuprinsul întregului

act normativ reiese cu claritate că în procedura reglementată de legea specială

de reparație, primarul reprezintă unitatea administrativ - teritorială.

Acestuia, în exercitarea atribuțiilor ce îi revin în calitate de reprezentant

legal al persoanei juridice de drept public, îi revine și atribuția stabilită

prin art. 68 din Legea nr. 215/2001, cu modificările și completările

ulterioare, în sensul de a emite o dispoziție cu caracter normativ sau

individual. Se reține însă că intenția legiuitorului a fost aceea de a desemna

actul procedural prin care se soluționează notificarea și nu aceea de a stabili

o obligație în nume propriu.

Or, în speță, pe lângă faptul

că recursul este declarat de Municipiul Galați prin Primar, se reține că în

antetul cererii de recurs este trecută Primăria municipiului Galați, motiv

pentru care se va respinge excepția lipsei calității procesuale active a

recurentului.

Referitor la criticile

formulate de recurent, se constată că singurele care pot fi încadrate în cele

prevăzute de art. 304 C. proc. civ. vizează încălcarea dreptului de proprietate

a familiei B.

Cât privește criticile privind

faptul că nu s-a dovedit deposedarea de către stat și întinderea dreptului de

proprietate al reclamantei, căreia i s-au acordat măsuri reparatorii pentru o

suprafață mai mare de teren decât cea rezultată din actele de proprietate, se

reține că acestea nu au fost formulate în apel, ci direct în recurs, omisso

medio, motiv pentru care nu pot face obiectul unei analize.

Astfel, recursul este o cale

extraordinară de atac prin care se verifică, pentru motivele restrictive

prevăzute de art. 304 C. proc. civ., legalitatea hotărârii instanței de apel.

Prin urmare, atâta timp cât

Municipiul Galați prin Primar nu a declarat apel împotriva soluției instanței

de fond, ceea ce ar fi permis analiza susținerilor privind situația de fapt, în

raport de dispozițiile art. 299 coroborate cu cele ale art. 377 C. proc. civ.,

nu poate ca omisso medio să formuleze respectivele critici direct în recurs.

In consecință, Municipiul

Galați prin Primar nu poate invoca direct în recurs împrejurările potrivit

cărora reclamanta nu a făcut dovada deposedării abuzive sau cele privind

întinderea dreptului de proprietate, criticile trebuind să se limiteze la modul

în care s-a soluționat apelul prin restituirea în natură a unei părți din

imobil.

In ceea ce privește critica

referitoare la încălcarea dreptului de proprietate al familiei B., se reține că

aceasta nu poate fi primită, fiind nefondată.

Astfel, sunt corecte

constatările instanței de apel referitoare la reconstituirea amplasamentului

proprietății autorului reclamantei, întemeiate pe concluziile suplimentului la

raportul de expertiză întocmit de ing. N.V. (filele 141-146 dosar apel).

Potrivit acestora, terenul ce se poate restitui în natură reclamantei, în baza

prevederilor Legii nr. 10/2001, este cel identificat în conturul 2

1

-5

1

-5

11

-13

1

-13-14

1

și are suprafața totală de 610,49 mp.

Cu privire la proprietățile

aparținând celorlalte persoane, s-a arătat, prin același supliment la raportul

de expertiză, că au fost calculate și evidențiate în schița anexă a acestuia,

reieșind cu claritate că reclamantei nu i s-a restituit ceea ce deține familia

B. în proprietate, respectiv 198 mp din conturul 1-2

1

-2

11

-14

1

-14,

potrivit actului de vânzare-cumpărare nr. 846/1951.

Pentru cele de mai sus, în

temeiul art. 312 alin. (1) C. proc. civ., se va respinge recursul ca nefondat.

Văzând dispozițiile art. 274

C. proc. civ., recurentul va fi obligat la plata cheltuielilor de judecată

către intimata - reclamantă P.M.A., instanța apreciind, că față de

complexitatea cauzei și activitatea apărătorului părții, urmează a face

aplicabilitatea alin. (3) al acestui articol.

PENTRU

ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE

LEGII

D E C I D

E

Respinge

excepția lipsei calității procesuale active a recurentului.

Respinge ca nefondat recursul

declarat de Municipiul Galați prin Primar împotriva deciziei nr. 320/A din 13

noiembrie 2009 a Curții de Apel Galați, secția civilă.

Obligă pe recurent la 2500

lei cheltuieli de judecată, reduse conform art. 274 alin. (3) C. proc. civ.,

către intimata - reclamantă P.M.A.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 10 noiembrie 2010.