ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 3005/2010

Asupra contestației de față, constată

următoarele:

Prin cererea înregistrată sub nr.

8240/1 din 20 octombrie 2009, contestatoarea S.A.M. a formulat contestației în

anulare împotriva deciziei nr. 8231 din 13 octombrie 2009, pronunțată de Înalta

Curte de Casație și Justiție, secția civilă și de proprietate intelectuală, în

contradictoriu cu intimații SC A.D. SRL Mioveni, județul Argeș și Consiliul

Local Mioveni, fiind invocate ca temei legal dispozițiile art. 318 C. proc.

civ., în sensul că hotărârea instanței de recurs a fost rezultatul unei greșeli

materiale.

Contestatoarea a învederat prin

cerere că, în mod eronat a fost respins ca tardiv recursul, instanța reținând

greșit că sentința recurată 8F din 04 aprilie 2000 a Curții de Apel Pitești, secția

civilă, a fost comunicată la 07 mai 2008 și recursul a fost declarat la 24

iunie 2008, în condițiile în care apreciază că recursul a fost declarat în

termen la 15 mai 2008.

Contestația este nefondată.

În conformitate cu prevederile art.

318 C. proc. civ., hotărârile instanțelor de recurs pot fi atacate cu

contestație în anulare, atunci când dezlegarea dată este rezultatul unei

greșeli materiale, sau când instanța, respingând recursul sau admițându-l numai

în parte, a omis din greșeală să cerceteze vreunul dintre motivele de

modificare sau de casare.

Rezultă că, greșeala materială la care

se referă art. 318 alin. (1) C. proc. civ. trebuie să fie incidentă, săvârșită

de instanță, ca urmare a omiterii sau confundării unor elemente sau date

materiale importante, determinante în soluționarea formulată de instanța a

cărei hotărâre este atacată. Acest text vizează numai greșeli de fapt,

involuntare și nu greșeli de judecată, respectiv de apreciere a probelor, de

interpretare a unor dispoziții legale sau de rezolvare a unui incident

procedural.

S.A. a formulat contestație în

anulare împotriva deciziei nr. 8231 din 13 octombrie 2009, întemeiată pe

dispozițiile art. 318 teza I C. proc. civ., și a invocat o greșeală materială,

susținând că recursul a fost respins în mod greșit ca fiind tardiv.

În acest sens, arată că recursul

declarat împotriva sentinței civile nr. 8F din 14 aprilie 2008 a Curții de Apel

Pitești, a fost soluționată de Înalta Curte de Casație și Justiție la 31 martie

2009, prin decizia nr. 4345, fiind respins ca nefondat.

Prin urmare, Înalta Curte a fost

investită în două cauze diferite, cu același recurs împotriva sentinței civile

nr. 8F din 04 aprilie 2008 a Curții de Apel Pitești.

La momentul când s-a pronunțat

decizia nr. 8231 din 13 octombrie 2009, a cărei anulare se solicită prin

contestația de față, recursul împotriva sentinței civile 8F din 04 aprilie 2008

era deja soluționat, situație în care Înalta Curte nu avea cum să se mai

pronunțe pe recurs, decât considerându-l tardiv.

Pentru ca instanța să ia în

considerare alte excepții invocate de părți, respectiv autoritatea lucrului

judecat, inadmisibilitatea, instanța trebuia mai întâi să se pronunțe asupra

termenului în care s-a formulat recursul.

Cum primul incident procedural a

fost acela că recursul s-a formulat în afara termenului legal, Înalta Curte corect

s-a pronunțat prin decizia nr. 8231 din 13 octombrie 2009.

În raport de considerentele expuse,

motivele invocate de contestatoare sunt nefondate, neregăsindu-se în temeiurile

și prevederile art. 318 alin. (1) C. proc. civ., astfel că urmează să fie

respinsă ca nefondată contestația în anulare.

În temeiul art. 274 alin. (1) C.

proc. civ., ca urmare a cererii formulate de intimata-reclamantă SC A.D. SRL, privind

obligarea contestatoarei la plata cheltuielilor de judecată efectuate în cauză,

acestea fiind dovedite cu chitanța de la fila 38 dosar recurs, contestatoarea va

fi obligată la plata sumei de 1000 lei cu acest titlu.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E CI D E

Respinge contestația în anulare

formulată de contestatoarea S.A.M. împotriva deciziei nr. 8231 din 13 octombrie

2009 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția civilă și de proprietate

intelectuală.

Obligă pe contestator să plătească

intimatei SC A.D. SRL suma de 1000 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, azi,

13 mai 2010.