ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4638/2009
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4638/2009 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2009)
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar,
constată următoarele:
Prin sentința civilă nr. 86 din 10
iulie 2006 a Curții de Apel Iași (dosar 2365/2006) a fost respinsă, ca
nefondată, acțiunea formulată de numitul R.N.C., în contradictoriu cu
Inspectoratul General al Poliției București și Inspectoratul de Poliție al
Județului Iași și având ca obiect: 1) anularea dispoziției nr. 1423/2005 a
Șefului Inspectoratului de Poliție al Județului Iași 2) reintegrarea în funcția
avută, aceea de șef de post la Postul de Poliție al comunei Țibana (Iași).
Pentru a hotărî astfel, instanța a
reținut că actul de destituire din poliție a reclamantului este legal, întrucât
a avut la bază constatarea unei abateri disciplinare grave, comisă de reclamant
la data de 1 decembrie 2005 și constând în agresarea unui cetățean pentru a-l
obliga să semneze un proces - verbal de contravenție.
Instanța a înlăturat toate apărările
reclamantului, pe baza declarațiilor de martori din dosarul de cercetare
prealabilă administrativă, depuse în cauză în copie.
Reclamantul nu a formulat recurs
împotriva sentinței mai sus menționate.
Prin cererea depusă la 17 decembrie
2008 la Curtea de Apel Iași, reclamantul a solicitat revizuirea sentinței sus
arătate, motivat de situația nouă că la data de 24 noiembrie 2008 a primit ordonanța procurorului de scoatere de sub urmărirea penală pentru faptele pentru care a
fost sancționat cu destituirea.
În drept, a invocat dispozițiile art. 322
pct. 5 C. proc. civ.
Prin sentința civilă nr. 42 din 9 martie 2009 a fost respinsă cererea de revizuire, instanța reținând, pe de o parte, că înscrisul nou invocat
nu corespunde condițiilor prevăzute de dispozițiile pct. 5 al art. 322 C. proc.
civ., iar pe de altă parte, că acel act nu este determinant pentru soluționarea
cauzei, întrucât răspunderea disciplinară se stabilește independent de cea penală,
având izvoare diferite.
Împotriva acestei sentinței a declarat
în termen recursul de față revizuentul, arătând:
- că instanța nu a analizat cauza sub
toate aspectele și nu a ținut cont de motivarea în fapt a cererii de revizuire;
- că instanța din revizuire nu a sesizat
motivarea greșită a instanței de fond care, deși exista o cercetare în curs a
parchetului, pentru infracțiunea de „lovire”, în loc să aibă rol activ și să
suspende cauza, a reținut că reclamantul ar fi avut o comportare
necorespunzătoare la serviciu, în familie și în societate;
- că motivarea instanței de fond care a
menținut actul de sancționare a fost contrazisă de ordonanța procurorului de
scoatere de sub urmărirea penală, aceeași soluție fiind dată și pentru colegii
săi care fuseseră acuzați de aceleași fapte.
Recursul nu se fondează.
Instanța de fond a constatat în mod
legal inadmisibilitatea cererii de revizuire. Dacă actul „nou” – în sensul de a
fi fost descoperit după darea sentinței de fond – nu corespunde uneia dintre
ipotezele punctului 5 teza I, cererea de revizuire nu este admisibilă în
principiu, nu poate fi primită.
Iar dispozițiile art. 326 alin. (3) C.
proc. civ. obligă instanța de revizuire să limiteze dezbaterile la
admisibilitatea revizuirii. Ca urmare, criticile recurentului asupra instanței
de revizuire pentru neanalizarea sentinței de fond sunt neavenite.
Pe de altă parte, criticile recurentului
asupra sentinței instanței care a judecat fondul cauzei nu pot fi primite, căci
ele puteau fi formulate numai pe calea recursului.
Instanța de față nu poate însă, depășind
limitele cererii cu care a fost investită – de recurs la o sentință în
revizuire – să exercite controlul de legalitate asupra sentinței de fond.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat de Z.M. -
președinte, secretar de stat al Autorității Naționale Sanitare Veterinare și
pentru Siguranța Alimentelor împotriva sentinței civile nr. 19/F/CC din 27
august 2009 a Curții de Apel Galați, secția contencios administrativ și fiscal,
ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunțată, în ședință publică, astăzi 27
octombrie 2009.