ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 3195/2009

Asupra recursului de față: Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința comercială nr. 2412 din 20 februarie 2008 a Tribunalului București, secția a VI-a comercială, a fost admisă în parte cererea reclamantului L.S. din București și, în contradictoriu cu pârâta SC T.D. SRL București, s-a dispus anularea pct. 4 și 5 din hotărârea A.G.A. nr. 654 din 9 octombrie 2007, privitoare la majorarea capitalului social al SC T.D. SRL de la 100.000 lei la 2.100.000 lei prin emiterea unor noi părți sociale, precum și la repartizarea noilor părți sociale către SC B.I. SRL. Restul punctelor din aceeași hotărâre a asociaților a fost menținut.

În esență, instanța de fond a reținut – în temeiul dispozițiilor art. 20, art. 23 și art. 12 din statutul societății precum și al dispozițiilor art. 192 alin. (1) și (2) din Legea nr. 31/1990 – că hotărârea adoptată pe cele două aspecte s-a adoptat cu votul a trei dintre cei patru asociați, dispozițiile legale la care face trimitere în art. 12 din Statut, prevăzând necesitatea votului tuturor asociaților în cazul modificării capitalului social, modificare ce reprezintă în fapt o modificare a actelor constitutive. Apelul declarat de pârâtă împotriva acestei sentințe a fost respins ca nefondat prin decizia comercială nr. 381 din 6 octombrie 2008 a Curții de Apel București, secția a V-a comercială.

Instanța de apel a reținut – prin interpretarea celor stipulate în art. 23 și art. 12 din Statut prin prisma dispozițiilor art. 982 C. civ. – că voința comună a părților a fost aceea ca hotărârea de majorare sau micșorare a capitalului social să se poată face „potrivit dispozițiilor legale în vigoare”, adică în condițiile art. 192 alin. (1) și (2) din Legea nr. 31/1990 ce impun votul tuturor asociaților și nu în condițiile art. 210 alin. (4) din Legea nr. 31/1990 cum a susținut apelanta. Cum hotărârea asociaților ce formează obiectul judecății s-a luat doar prin votul a trei asociați din patru, s-a reținut că în mod temeinic și legal a fost anulată în cele două puncte. Nemulțumită de această decizie pârâta a declarat recurs solicitând casarea ei pentru nelegalitate și trimiterea cauzei spre rejudecare, iar în subsidiar modificarea în sensul admiterii apelului și respingerii acțiunii reclamantului.

În motivarea recursului recurenta, invocând dispozițiile art. 304 pct. 5 C. proc. civ., invocă nulitatea deciziei din apel întrucât ea a fost dată cu încălcarea formelor procedurale referitoare la publicitatea ședinței prevăzută de art. 132 alin. (9) din Legea nr. 31/1990, judecata făcându-se în ședință publică și nu în camera de consiliu. Or, potrivit dispozițiilor art. 105 alin. (2) C. proc. civ. toate actele îndeplinite cu neobservarea formelor legale sunt sancționate cu nulitate. Prin cea de-a doua critică, întemeiată pe dispozițiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ. recurenta critică decizia din apel pentru că a fost dată cu încălcarea dispozițiilor art. 210 alin. (1) și (4) din Legea nr. 31/1990, dispoziții la care face referire art. 221 din același act normativ.

Deși instanța a plecat de la premisă corectă, respectiv „dispozițiile legale în vigoare” la care face trimitere art. 12 din statut, ajunge însă la o concluzie eronată în sensul că ar fi fost necesar votul tuturor asociaților și nu doar al majorității cum era corect, majorarea capitalului social făcându-se prin emiterea unor noi părți sociale. Prin întâmpinare intimatul reclamant a solicitat respingerea recursului ca nefondat, iar la 23 iunie 2009 P.I. a formulat cerere de intervenție, calificată astăzi de Curte drept o intervenție în nume propriu, susținând că este acționarul mai multor societăți comerciale de distribuire a băuturilor iar în cazul când va fi admisă acțiunea pârâta nu va mai putea să reprezinte un competitor pentru societățile al căror acționar este.

Această cerere a fost respinsă ca inadmisibilă astăzi pentru considerentele deja arătate. Recursul pârâtei este nefondat pentru considerentele ce se vor arăta: Critica întemeiată pe dispozițiile art. 304 pct. 5 cu referire la art. 105 alin. (2) C. proc. civ. nu poate fi primită deoarece, după cum rezultă din dosar, judecata fondului s-a făcut în camera de consiliu, cu respectarea dispozițiilor art. 132 alin. (9) din Legea nr. 31/1990, lege care însă nu dispune și asupra procedurii judecării căilor de atac. În atare situație recurenta nu poate invoca încălcarea formelor procedurale legale și deci nulitatea deciziei din apel, dată în judecata efectuată în ședință publică, deoarece, potrivit dispozițiilor art. 105 alin. (2) C. proc.

civ. ar fi trebuit să probeze vătămarea suferită și care nu ar fi putut fi înlăturată decât numai prin anularea deciziei, fapt neprobat în speță. Neîntemeiată este și cea de-a doua critică întemeiată pe dispozițiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ. cu referire la încălcarea de către instanța de apel a dispozițiilor art. 210 alin. (1) și (4) din Legea nr. 31/1990 deoarece acest text vizează majorarea capitalului social în societățile pe acțiuni și nu în societățile cu răspundere limitată, cum este pârâta recurentă. Instanța de apel corect a reținut, având în vedere cele stipulate în art. 12 din Statut, că în speță erau incidente dispozițiile art. 192 alin. (2) din Legea nr. 31/1990 potrivit cărora pentru hotărârile având ca obiect modificarea actului constitutiv, majorarea capitalului social având un astfel de efect, este necesar votul tuturor asociaților și nu al majorității lor, cum greșit susține recurenta.

În consecință, criticile fiind apreciate ca nefondate, recursul urmează a fi respins în temeiul dispozițiilor art. 312 alin. (1) C. proc. civ.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge recursul declarat de pârâta SC T.D. SRL București împotriva deciziei comerciale nr. 381 din 6 octombrie 2008 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a V-a comercială, ca nefondat. Irevocabilă. Pronunțata în ședință publică, astăzi 3 decembrie 2009.