ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3918/2008
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3918/2008 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2008)
Asupra
recursului de față
În baza
lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentința penală nr. 111 din 20 februarie 2008, Tribunalul Vaslui a
condamnat pe inculpata B.M. la două pedepse de câte 3 ani închisoare și 2 ani
interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64
lit.
a) teza a ll-a și lit. b) C. pen. pentru săvârșirea a două infracțiuni prevăzute
de art. 329 alin. (2) C. pen. și la 3 ani închisoare și 2 ani
interzicerea
drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a ll-a și lit. b)
C. pen. pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute
de art. 12 alin. (1) din Legea nr. 678/2001, ambele cu aplicarea art. 33 C.
pen.
În baza
art. 33 lit. a) – art. 34 lit. b) C. pen., s-au contopit pedepsele aplicate,
urmând ca inculpata să execute pedeapsa cea mai grea, de 3 ani închisoare și 2
ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a ll-a și lit.
b) C. pen., cu aplicarea art. 71-64 lit. a)-c) C. pen.
Totodată,
s-a dedus, din pedeapsa aplicată, durata reținerii de 24 de ore, de la 22 iunie
2006, ora 11,30 la 23 iunie 2006, ora 11,30.
În baza
art. 86
1
C. pen., s-a dispus suspendarea sub supraveghere a
executării pedepsei aplicate inculpatei, pe durata unui termen de încercare de
5 ani, în cursul căruia inculpata trebuie să se supună măsurilor de
supraveghere menționate în dispozitivul sentinței.
S-a
atras atenția inculpatei asupra dispozițiilor art. 86
4
C. pen.
privind revocarea suspendării executării pedepsei sub
supraveghere și s-a făcut aplicarea art. 71 alin. (5) C. pen.
S-a
luat act că părțile vătămate T.R.I., C.A. și C.O. nu s-au constituit părți
civile în cauză.
Î
n esență, s-au reținut următoarele:
În luna
ianuarie a anului 2006, inculpata B.M., care lucra din anul 2003 în Italia, a
venit în țară și, promițându-i părții vătămate C.A. că îi va găsi un loc de
muncă în Italia, suportând și cheltuielile de transport și cazare, urmând ca
acestea să-i fie restituite din veniturile obținute, a obligat-o să practice
prostituția în folosul inculpatei.
La
sfârșitul lunii februarie 2006, în același mod, inculpata a racolat-o pe partea
vătămată T.R.I., căreia i-a asigurat transportul și cazarea în Italia, unde a
obligat-o să se prostitueze contra unor tarife impuse de inculpată, din care
acesteia îi revenea 30 %.
Ulterior,
la începutul lunii iunie 2006, prin intermediul coinculpatului U.M., a
racolat-o pe partea vătămată C.O., căreia i-a spus că urma să practice
prostituția în Italia.
Curtea
de Apel lași, secția penală, prin decizia penală nr. 96 din 25 septembrie 2008,
a respins, ca nefondat, apelul inculpatei.
Prin recursul
declarat, motivat la filele 2-3 din dosar, inculpata a solicitat reducerea
pedepsei aplicate, prin acordarea unei mai mari eficiente circumstanțelor
personale și aplicarea dispozițiilor art. 81 C. pen.
Recursul
nu este fondat.
Din
examinarea lucrărilor dosarului, rezultă că instanțele au reținut corect
faptele și vinovăția inculpatei, le-au dat o încadrare juridică corespunzătoare
dispozițiilor legale și au individualizat în mod just pedeapsa aplicată.
Î
n
raport de gradul ridicat de pericol social al faptelor săvârșite, reflectat de
modul în care inculpata a conceput și realizat infracțiunile de proxenetism și
trafic de persoane (a racolat, transportat și exploatat sexual în Italia,
părțile vătămate, profitând de starea materială precară a acestora, în scopul
obținerii de venituri urmare practicării prostituției, motivat de faptul că
trebuie să-și achite cheltuielile de transport și cazare suportate de
inculpată), precum și de datele ce caracterizează persoana inculpatei, rezultă
că instanțele au individualizat în mod just cuantumul pedepsei aplicate,
acordând eficiență criteriilor prevăzute de art. 72 C. pen., astfel că nu se
impune reducerea acesteia.
Drept
urmare, în raport de dispozițiile art. 81 alin. (2) C. pen., care prevăd că
suspendarea condiționată a executării pedepsei în cazul concursului de
infracțiuni, poate fi dispusă numai dacă pedeapsa aplicată este de cel mult 2
ani închisoare, nu este posibilă nici schimbarea modalității de executare a
pedepsei, în sensul solicitat de recurentă.
Neexistând
nici alte temeiuri de casare care pot fi luate în considerare din oficiu,
urmează ca recursul inculpatei să fie respins, ca nefondat, cu obligarea
acesteia la plata cheltuielilor judiciare către stat.
PENTRU
ACESTE MOTIVE
ÎN
NUMELE LEGII
D E C I
D E
Respinge, ca nefondat, recursul
declarat de recurenta inculpată B.M. împotriva deciziei penale nr. 96 din 25
septembrie 2008 a Curții de Apel lași, secția penală.
Obligă recurenta inculpată la
plata sumei de 400 lei cu titlul de cheltuieli judiciare către stat, din care
suma de 200 lei, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va
avansa din fondul Ministerului Justiției.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi
27 noiembrie 2008.