ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2195/2010

Asupra recursului penal de față;

În baza lucrărilor din

dosar, constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 456 din 30 octombrie 2009 a Tribunalului Galați a fost condamnat inculpatul H.G.A. (fiul lui G. și E.) la 10 ani

închisoare și 3 ani interzicerea drepturilor prev.de art. 64 alin. (1) teza a

II-a și lit. b) din C. pen., pentru comiterea infracțiunii prev.de art. 2 alin.

(2) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

S-a făcut aplicarea art. 71,

art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen.

S-a computat din pedeapsă

durata arestului preventiv de la 21 martie 2009 la 27 martie 2009.

În baza art. 17 alin. (2)

din Legea nr. 143/2000 și art. 118 lit. b) din C. pen., s-a dispus confiscarea

specială a sumei de 4000 lei de la inculpat.

Inculpatul a fost obligat la

cheltuieli judiciare către stat.

Pentru a hotărî astfel,

instanța fondului a reținut că, în seara de 10 octombrie 2007, organele de

urmărire penală, având informații că inculpatul H.G.A. se ocupă cu trafic de

droguri, l-au pus sub observație pe acesta și în zona Restaurantului L.M. din

municipiul Galați, au observat când inculpatul a procurat de la persoane

necunoscute 4 comprimate cu logoul specific pastilelor ecstasy.

Aceste pastile au fost

cumpărate de la inculpat de colaboratorul sub acoperire S.T. cu suma de 200

lei.

În urma examenului

tehnico-științific s-a constatat că cele 4 comprimate conțineau substanță

activă de MDMA, înscrisă ca drog de mare risc în tabelul anexă I al Legii nr. 143/2000.

În seara de 21 octombrie 2007,

în apropierea Hotelului M. din municipiul Galați, organele de poliție l-au pus

sub observație pe inculpat și l-au observat când a cumpărat de la o persoană

necunoscută alte 4 comprimate ce s-au dovedit, urmare examinării

tehnico-științifice, ca având în conținut substanță activă de MDMA.

Inculpatul a vândut aceste

pastile cu suma de 200 lei colaboratorului sub acoperire P.M.

În continuare, organele de

urmărire penală au procedat la interceptarea și înregistrarea autorizată a

comunicațiilor telefonice efectuate de inculpat.

Instanța fondului motivează

că din procesele verbale de redare a convorbirilor telefonice interceptate a

rezultat,în mod cert, că inculpatul se ocupă cu trafic de droguri.

S-au mai invocat ca probe,

în stabilirea situației de fapt, rapoartele de constatare tehnico-științifice

referitoare la drogurile traficate de inculpat, declarațiile inculpatului și

declarațiile martorilor cu identitate protejată.

La individualizarea

pedepsei, instanța fondului a invocat criteriile de individualizare prev.de art.

72 din C. pen., respectiv, limitele de pedeapsă prevăzute de lege,

împrejurările concrete în care s-a comis faptele, obiectul infracțiunii.

Prin Decizia penală nr. 25/

A din 19 februarie 2010, Curtea de Apel Galați a respins, ca nefondat, apelul

inculpatului H.G.A. care, în esență, a criticat hotărârea fondului pentru

netemeinicie, în sensul că nu a comis faptele reținute î sarcina sa, iar, în

subsidiar, a cerut reducerea pedepsei.

Împotriva deciziei a

declarat recurs inculpatul, care nu l-a motivat în termenul prev.de art. 385

10

alin. (1) și (2) din C. proc. pen., astfel că, potrivit alin. (3) al aceluiași

articol, Curtea va examina, din oficiu, hotărârea atacată în limitele prevăzute

de art. 385

9

alin. (3) din C. proc. pen.

Curtea va avea în vedere că,

în concluziile orale, recurentul s-a referit la cazurile de casare prev.de art.

385

9

pct. 18 și pct. 14 din C. proc. pen., care se iau în

considerare din oficiu.

Recursul inculpatului nu

este fondat.

Instanțele au reținut o

stare de fapt corespunzătoare probelor administrate în cauză, cărora le-a făcut

o amplă analiză în cuprinsul expunerii.

În acest sens, sunt

declarațiile martorilor, concluziile constatărilor tehnico-științifice,

declarațiile colaboratorilor sub acoperire, procesele-verbale de redare a

înregistrărilor convorbirilor telefonice interceptate ale inculpatului de la

filele 34-61 din dosarul de urmărire penală.

Referitor la

individualizarea pedepsei, Curtea observă că pedeapsa aplicată inculpatului

este egală cu minimul prevăzut de lege.

Din cuprinsul actelor

dosarului nu rezultă nici o împrejurare favorabilă inculpatului, care ar putea

constitui un motiv de atenuare a pedepsei.

Așa fiind, reducerea

pedepsei sub limita minimă prevăzută de lege, așa cum solicită inculpatul, ar

fi nelegală.

Examinând cauza sub toate

aspectele, Curtea observă că nu există niciun alt motiv de casare favorabil

inculpatului.

Prin urmare, în baza art. 385

15

pct. 1 lit. b) din C. proc. pen., va respinge recursul și-l va obliga pe

recurent la cheltuieli judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondat, recursul

declarat de inculpatul H.G.A. împotriva Deciziei penale nr. 25/ A din 19

februarie 2010 a Curții de Apel Galați, secția penală.

Obligă recurentul inculpat la plata

sumei de 400 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de

200 lei, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa

din fondul M.J.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi 4

iunie 2010.