ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 953/2008

ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 953/2008 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2007)

Asupra recursurilor penale

de față;

În baza lucrărilor din

dosar, constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 370

din 20 iulie 2007 pronunțată de Tribunalul Galați, în dosarul nr. 1323/P/2006,

s-a dispus condamnarea inculpatului

I.S.

,

zis B la o pedeapsă de 6 (șase) ani închisoare și i-a aplicat pedeapsa

complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C.

pen., pe o durată de 3 ani pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de droguri

de mare risc, prevăzută de art. 2 alin. (2) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea

art. 41 alin. (2) C. pen. și a art. 16 din Legea nr. 143/2000 (faptă din

perioada ianuarie-aprilie 2006).

În baza art. 71 C. pen., a

aplicat inculpatului I.S. pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor

prevăzute de art. 64 lit. a), b) și c) C. pen., pe durata executării pedepsei

principale.

În baza art. 350 alin. (1)

C. proc. pen., s-a menținut starea de arest a inculpatului I.S., iar conform

art. 88 C. pen., s-a dedus din pedeapsa aplicată acestuia durata reținerii de

24 ore aferentă zilei de 08 aprilie 2006 și a arestării preventive de la 09

aprilie 2006 la zi.

A fost condamnat inculpatul

I.A.C

, la o pedeapsă de 2 (doi) ani

închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la trafic de droguri

de mare risc prevăzută de art. 26 C. pen., raportat la art. 2 alin. (2) din

Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 99 și urm. C. pen., art. 74 lit. a) C.

pen., art. 76 lit. b) C. pen. (faptă din februarie 2006).

În baza art. 71 C. pen., a

aplicat inculpatului I.A.C. pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor

prevăzute de art. 64 lit. a), b) și c) C. pen.

În baza art. 81 și 110 C.

pen., s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei aplicate

inculpatului I.A.C. pe durata termenului de încercare de 3 (trei) ani, iar

conform art. 71 alin. (5) C. pen., s-a dispus suspendarea, pe durata aceluiași

termen și a pedepsei accesorie aplicată inculpatului.

Conform art. 359 C. proc.

pen., a atras atenția inculpatului I.A.C. asupra dispozițiilor art. 83 C. pen.,

a căror nerespectare are drept consecință revocarea suspendării.

Conform art. 88 C. pen., s-a

dedus din pedeapsa aplicată inculpatului I.A.C. durata reținerii, 24 ore,

aferentă zilei de 08 aprilie 2006 și a arestării preventive de la 09 aprilie

2006 la 27 aprilie 2006.

A fost condamnat inculpatul

P.D.

, zis G. zis N, la o pedeapsă de 2

(doi) ani și 6 (șase) luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută

de art. 4 alin. (2) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C.

pen.

În baza art. 71 C. pen., a

aplicat inculpatului P.D. pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor

prevăzute de art. 64 lit. a), b) și c) C. pen.

În baza art. 81 C. pen., s-a

dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei aplicate inculpatului P.D.

pe durata termenului de încercare de 4 (patru) ani și 6 (șase) luni stabilit

conform art. 82 C. pen., iar conform art. 71 alin. (5) C. pen., s-a dispus

suspendarea, pe durata aceluiași termen și a pedepsei accesorie aplicată

inculpatului.

Conform art. 359 C. proc.

pen., a atras atenția inculpatului P.D. asupra dispozițiilor art. 83 C. pen., a

căror nerespectare are drept consecință revocarea suspendării.

Conform art. 88 C. pen., s-a

dedus din pedeapsa aplicată inculpatului P.D. durata reținerii, 24 ore,

aferentă zilei de 08 aprilie 2006 și a arestării preventive de la 09 aprilie

2006 la 25 aprilie 2006.

În baza art. 11 pct. 2 lit.

a) C. proc. pen., în referire la art. 10 lit. a) C. proc. pen., a fost achitat

inculpatul

R.N.

, zis C, pentru

săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 4 alin. (2) din Legea nr. 143/2000 cu

aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

S-a constatat că inculpatul

R.N. a fost reținut și arestat preventiv de la 08 aprilie 2006 la 28 aprilie

2006.

În baza art. 17 alin. (1)

din Legea nr. 143/2000 s-a dispus confiscarea celor 28 comprimate M.D.M.A. - C.P.P.

depuse la Camera de Corpuri delicte a I.G.P.R. – D.C.J.S.E.O. conform dovezilor

seria AT nr. 0029218 din 03 mai 2006 și seria AT NR. 0029219 din 03 mai 2006.

În baza art. 17 alin. (2)

din Legea nr. 143/2000 s-a dispus confiscarea de la inculpatul I.S. a sumei de

1200 lei RON, dobândită din valorificarea drogurilor.

În baza art. 160

5

alin. (4) C. proc. pen., s-a dispus restituirea către numitul R.V. a cauțiunii

în sumă de 15.000 RON consemnată conform recipisei nr. 464586 din 2 din 27

aprilie 2006 și către numita P.R. a cauțiunii în sumă de 10.000 lei RON

consemnată conform recipisei nr. 463850 din 2 din 21 aprilie 2006.

În baza art. 191 alin. (1)

și (2) C. proc. pen., au fost obligați inculpații I.S., I.A.C. și P.D. la plata

sumei de câte 600 lei RON fiecare cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Pentru a pronunța această

hotărâre, instanța de fond a reținut, în esență, următoarele:

Inculpații I.S. și I.A. sunt

frați, aflându-se în relații de prietenie cu inculpații R.N. și P.D.

La sfârșitul anului 2005 și

începutul anului 2006, inculpatul I.S. a procurat în condiții care nu au fost

stabilite, mai multe pastile de ecstasy pe care a început să le valorifice

către diferite persoane pe raza municipiilor Galați și Brăila. Activitatea

desfășurată de acest inculpat a ajuns la cunoștința organelor de urmărire

penală.

Ca atare, s-a solicitat

autorizarea folosirii a doi investigatori și a unui colaborator, sub acoperire,

cu respectarea normelor prevăzute de Legea nr. 143/2000, de Legea nr. 508/2004

și ale art. 224

1

C. proc. pen., autorizare ce a fost aprobată prin

ordonanțe de către D.I.I.C.O.T. - Serviciul Teritorial Galați.

Investigatorii și

colaboratorul sub acoperire au fost autorizați să procure droguri.

În baza acestor autorizații,

la data de 10 februarie 2006, investigatorul acoperit P.M. prin intermediul

colaboratorului acoperit A.L. a procurat, de la inculpatul I.S., cunoscut cu

porecla B. două comprimate: unul având imprimat pe una din fețe logo-ul euro și

altul în formă de inimioară, despre

care

acesta din urmă susținea că sunt comprimate ecstasy.

Cele două comprimate au fost

supuse unei constatări tehnico-științifice, în

conținutul acestora

fiind pusă în evidență substanța activă 3, 4 metilendioximetamfetamină (M.D.M.A.),

substanță ce face parte din tabelul anexă nr. I al Legii 143/2000, privind

prevenirea și combaterea traficului și consumului ilicit de

droguri.

În aceste condiții s-a

solicitat Tribunalului Galați autorizarea interceptării și înregistrării

convorbirilor telefonice efectuate de la și la numărul de telefon

0748670696, utilizat de inculpatul I.S. zis B.

Tribunalul Galați, prin

încheiere, la data de 11 februarie 2006, a autorizat interceptarea

și înregistrarea convorbirilor telefonice

efectuate de la și la numărul menționat.

La data de 17 februarie

2006, investigatorul acoperit D.A. care s-a prezentat în fața inculpatului cu

numele de S. împreună cu colaboratorul acoperit A.L. l-au contactat pe

inculpatul I.S., stabilind cu acesta să le vândă mai multe pastile ecstasy.

Inculpatul le-a comunicat celor doi că le poate vinde astfel de comprimate,

stabilind să se întâlnească în cursul serii în mun. Galați, în apropierea

blocului în care acesta locuia.

Având în vedere această

înțelegere, la data de 17 februarie 2005, ora 21,20, inculpatul I.S. l-a sunat

de la numărul de telefon 0748670696 pe numitul C., care utiliza postul

telefonic cu numărul 0747096067, comunicându-i că îl va trimite pe A. până la

el să îi dea „din alea” și totodată că a doua zi după amiază vor merge să ducă

„alea”.

La aceeași dată, la ora

22,24, inculpatul a fost apelat de utilizatorul postului care i-a comunicat că

în decurs de 20 de minute vine la el.

Inculpatul i-a comunicat

interlocutorului său că „îl trimit pe frate-miu, pe A., acela mic, care ți-a

mai dat ție”. În continuarea discuției, interlocutorul îi cere inculpatului să

vină personal la întâlnire întrucât va veni însoțit de o persoană care dorea să

stabilească contact direct cu el.

Totodată, acesta i-a cerut

inculpatului să ia și „vreo 2-3”. În finalul convorbirii cei doi au stabilit că

la întâlnire va veni inculpatul I.S., cei doi stabilind ca acesta din urmă să

fie apelat în momentul în care interlocutorul său și însoțitorul vor fi în

apropierea blocului în care locuia inculpatul.

În seara zilei de 17

februarie 2006, investigatorul acoperit D.A. care era însoțit de colaboratorul

acoperit A.L. s-au întâlnit cu inculpatul

I.S.,

în apropierea blocului în care acesta din urmă locuiește.

Inculpatul le-a spus

investigatorului și colaboratorului acestuia că le poate oferi spre vânzare

două tipuri de comprimate ecstasy, respectiv unele având imprimat logo-ul euro

iar altele în formă de inimioară. Investigatorul i-a cerut inculpatului câte

două comprimate din fiecare tip.

Ca urmare a acestui fapt,

inculpatul și-a luat telefonul mobil de la care l-a sunat pe fratele său,

inculpatul I.A.C., spunându-i acestuia: „Adu-mi și mie două și dou”.

Această discuție a fost

auzită și de colaboratorul sub acoperire A.L., fiind totodată interceptată și

înregistrată în baza autorizației emisă de instanța de judecată.

După aproximativ 5 minute,

din scara blocului în care cei doi inculpați locuiesc, a coborât, inculpatul I.A.C.,

acesta înmânându-i inculpatului investigatorului acoperit cele patru pastile

care îi fuseseră cerute prin telefon.

Inculpatul I.S. i-a dat

investigatorului acoperit cele patru comprimate, cerându-i pentru acestea suma

de 200 RON, sumă de bani care i-a fost predată. Cu ocazia acestei întâlniri,

investigatorul acoperit i-a solicitat inculpatului I.S. să-i comunice numărul

de telefon pe care îl folosea, iar inculpatul i-a spus că folosea postul telefonic

X.

Cele patru comprimate, două

având imprimate pe una din fețe logo-ul euro și două în formă de inimioară au

fost supuse unei constatări tehnico - științifice, în conținutul acestora fiind

pusă în evidență substanța activă 3,4 metilendioximetamfetamină (MDMA),

substanță care face parte din tabelul anexă nr. I al Legii nr. 143/2000,

privind prevenirea și combaterea traficului și consumului ilicit de droguri.

În zilele de 20 februarie

2006 și 22 februarie 2006, între investigatorul acoperit D.A. care s-a

prezentat cu numele S. și inculpatul I.S. s-au stabilit mai multe contacte

telefonice.

În urma acestor discuții s-a

stabilit că, în seara zilei de 22 februarie 2006, inculpatul să-i vândă

investigatorului acoperit alte 20 de comprimate, despre care acesta din urmă

susține că sunt ecstasy. S-a mai stabilit ca, din cele 20 de comprimate,

jumătate de alt tip, iar jumătate de alt tip, respectiv 10 comprimate să aibă

imprimat logo-ul euro, iar 10 să fie în formă de inimioară.

Astfel, la data de 22 iunie 2006,

ora 20,35, investigatorul acoperit D.A. l-a contactat telefonic pe inculpatul I.S.

la numărul X.

În continuare cei doi au

păstrat legătura telefonic, stabilind să se întâlnească în

municipiul Galați, în apropierea magazinului B.

din cartierul M.

În cursul nopții de 22

februarie 2006, în jurul orei 00,10, investigatorul acoperit s-a întâlnit cu

inculpatul I.S., în apropierea Liceului cu program sportiv din

municipiul Galați, după ce acesta din urmă a

schimbat locul inițial al întâlnirii pentru a

se asigura că nu este urmărit.

Inculpatul a coborât din

autoturismul cu care se deplasa, s-a urcat în autoturismul investigatorului și

i-a înmânat acestuia într-o folie de celofan un număr de 20 de comprimate: 10

dintre acestea având imprimate pe una din fețe logo-ul euro, iar celelalte 10

în formă de inimioară. Totodată, inculpatul l-a asigurat pe investigator că îi

poate oferi peste 500 astfel de comprimate, situație în care va negocia și

prețul de vânzare a acestora.

Cele 20 de comprimate au

fost supuse unei constatări tehnico-științifice, în conținutul acestora fiind

pusă în evidență substanța activă 3,4 metilendidximetamfetamină (MDMA),

substanță care face parte din tabelul anexă

nr. I al Legii nr. 143/2000, privind prevenirea și combaterea traficului și

consumului ilicit

de droguri.

În cursul cercetărilor,

inculpatul și-a dat seama că D.A. este lucrător de poliție ce desfășoară

activități de investigare sub acoperire, acesta realizând că există

posibilitatea ca organele de anchetă să îi intercepteze convorbirile telefonice

pe care le purta de la postul telefonic cu numărul X, număr pe care de altfel

îl comunicase și investigatorului acoperit.

În această situație,

întrucât se temea să mai poarte convorbiri telefonice de la postul telefonic cu

numărul X, dar nici nu dorea să piardă legătura cu persoanele consumatoare de

pastile ecstasy, cărora le vindea astfel de comprimate, inculpatul I.S. i-a dat

cartela prepay cu numărul sus menționat martorului M.G.I. zis P. cu care acesta

era în relații de amiciție. Martorul îl informa ulterior pe inculpat cu privire

la persoanele care îl contactaseră și îi comunica mesajele acestora.

Martorul M.G.I. zis P. era

prieten apropiat al inculpatului P.D. zis G., petrecându-și majoritatea

timpului în compania acestuia. De asemenea, inculpatul P.D. se află în relații

de prietenie și cu martorii R.A.G. și B.N., aceștia din urmă fiind în prezent

arestați, într-o altă cauză pentru comiterea infracțiunii de trafic de droguri

de mare risc, aceștia frecventând în general aceleași locații.

Martorii M.G.I. zis P., R.A.G.

și B.N. au perceput în mod nemijlocit cum, în mod repetat, inculpatul P.D. s-a

aprovizionat, de la I.S., cu pastile ecstasy pe care le-a folosit pentru consum

propriu.

La data de 17 februarie

2006, ora 21,49, inculpatul P.D., care utiliza postul telefonic cu numărul X a

fost apelat de inculpatul I.S. care utiliza postul telefonic cu numărul X. Pe

parcursul discuției, inculpatul P.D. i-a cerut inculpatului I.S. să-i dea

comprimate ecstasy.

În cursul urmăririi penale

s-a solicitat Tribunalului Galați autorizarea interceptării și înregistrării

convorbirilor telefonice efectuate de la și la numărul de telefon

X utilizat de inculpatul P.D. zis G. și N.

Tribunalul

Galați, prin încheiere, la data de 06 martie 2006, a autorizat interceptarea și

înre

gistrarea

convorbirilor telefonice efectuate de la și la numărul susmenționat.

De la data autorizării

interceptării convorbirilor telefonice, inculpatul P.D. a purtat mai multe

convorbiri telefonice atât cu inculpatul I.S. cât și cu alte persoane din care

rezultă că acesta și-a procurat în mod repetat droguri în vederea consumului

propriu.

La data de 08 aprilie 2006,

în baza autorizației emisă de Tribunalul Galați (la data de 07 aprilie 2006, în

dosar 721/P/2006) a fost efectuată o percheziție la domiciliul inculpatului I.S.

Cu această ocazie, pe o poliță a șifonierului din dormitorul în care locuia

inculpatul împreună cu concubina sa Z.R.I. au fo

st găsite un număr de 28 comprimate în formă de inimioară, ambalate

într-o folie

de plastic, ce au fost ridicate în vederea analizării

acestora în condiții de laborator.

Cele 28 de comprimate au

fost supuse unei constatări tehnico-științifice, în conținutul acestora fiind

pusă în evidență substanța activă 3,4 metilendioximetamfetamină (MDMA),

substanță care face parte din tabelul anexă nr. I al Legii nr. 143/2000,

privind prevenirea și combaterea traficului și consumului ilicit

de droguri.

În faza de urmărire penală,

inculpatul I.S. s-a prevalat, inițial de dreptul de a nu face declarații,

prevăzut de art. 70 C. proc. pen.

Audiat cu respectarea

garanțiilor procesuale, cu prilejul soluționării recursului declarat împotriva

încheierii de ședință prin care s-a dispus arestarea preventivă, inculpatul I.S.

a declarat că a achiziționat un număr de 70 comprimate ecstasy de la o persoană

necunoscută din municipiul Constanța, care s-a prezentat cu numele S. și că

ulterior a revândut, în mod repetat, aceleiași persoane, o dată 4 pastile, iar

altă dată 20 de pastile cu suma de 500.000 ROL/bucată. De asemenea, a arătat că

la percheziție au fost găsite la domiciliul lui un număr de 24 pastile și a

aflat că numitul S. era lucrător de poliție.

Împotriva hotărârii

pronunțată de instanța de fond au declarat apel Parchetul de pe lângă

Tribunalul Brăila și inculpații I.S., I.A.C. și P.D.

Prin decizia penală nr. 74/ A

din 12 noiembrie 2007 pronunțată de Curtea de Apel Galați, secția de minori și familie,

s-a dispus respingerea apelurilor declarate de Parchetul de pe lângă Tribunalul

Galați și inculpații I.S., I.A. și P.D.

A fost dedusă perioada

arestului preventiv pentru inculpatul I.S. și menținută starea de arest a

acestuia.

Pentru a dispune astfel,

instanța de apel a reținut că, în ceea ce-l privește pe inculpatul R.N.,

probele administrate nu dovedesc nici existența faptei reținute în sarcina

acestuia și nici vinovăția sa.

Apelurile celorlalți

inculpați, au fost apreciate ca fiind nefondate, instanța de fond stabilind

corect starea de fapt, încadrarea juridică a faptelor și vinovăția acestora.

Împotriva ambelor hotărâri,

în termen legal, au declarat recurs Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Galați

și inculpatul P.D.

Parchetul a invocat cazul de

casare prevăzut de art. 385

9

alin. (1) pct. 18 C. proc. pen., solicitând

casarea, în parte, a ambelor hotărâri, și în rejudecare condamnarea

inculpatului R.N. pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 4 alin. (2)

din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

În motivele scrise dar și în

susținerile orale P. a apreciat că sunt probe suficiente care demonstrează

consumul de droguri de către inculpatul R.N.

În acest sens indică

declarațiile martorei I.A.L., care este soția fratelui inculpatului I.S., și

care a observat, în mod direct, aspecte legate de viața personală a

inculpatului I.S. dar și a grupului său de prieteni, din care făcea parte și

inculpatul R.N.

Aceeași martoră susține că

are cunoștință despre comportamentul persoanelor care se droghează, astfel

încât și-a dat seama că B.C., acesta din urmă fiind inculpatul R.N., consumau

drogurile în cantitățile cele mai mari”.

În aceste condiții,

Parchetul consideră că se impune condamnarea inculpatului R.N. pentru

săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 4 alin. (2) din Legea nr. 143/2000 cu

aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

Recurentul inculpat P.D. nu

a indicat motivele de nelegalitate sau de netemeinicie ale hotărârilor atacate.

Înalta Curte, examinând

motivele de recurs invocate, cât și din oficiu ambele hotărâri, conform

prevederilor art. 385

9

alin. (3) C. proc. pen., combinate cu art.

385

6

alin. (1) și art. 385

7

C. proc. pen., constată că

recursul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Galați este nefondat pentru

următoarele considerente:

Cauza dedusă judecății

comportă o analiză sub două aspecte: primul vizează sfera actelor premergătoare

și natura lor juridică; al doilea aspect vizează aprecierea probelor și

corelativ acesteia prezumția de nevinovăție.

Potrivit dispozițiilor art.

224 alin. (1) C. proc. pen., „în vederea începerii urmăririi penale, organul de

urmărire penală poate efectua acte premergătoare”.

Alin. (3) al aceluiași text

de lege, prevede că „procesul verbal prin care se constată efectuarea unor acte

premergătoare poate constitui mijloc de probă”.

Din analiza textului de lege

invocat rezultă, pe de o parte, faptul că actele premergătoare au un caracter

facultativ, ele neputând fi efectuate decât în situațiile în care datele și

indiciile cuprinse în plângere, privind săvârșirea unei infracțiuni, sunt

insuficiente, iar pe de altă parte, ele se situează întotdeauna în afara fazei

procesuale a urmăririi penale.

În cursul actelor

premergătoare se poate proceda la ascultarea unor persoane, se poate dispune și

efectua cercetări la fața locului, ridicare de înscrisuri fără însă a putea fi

folosite ca mijloace de probă în procesul penal. Actele premergătoare trebuie

să conducă doar la concluzia că este necesară sau că nu este justificată

începerea urmăririi penale. Pentru lămurirea cauzei este necesară efectuarea

urmăririi penale prin acte de cercetare și nu prin acte premergătoare.

În măsura în care, însă,

aceste activități, sunt desfășurate cu respectarea tuturor garanțiilor

procesuale, iar rezultatele constatate sunt cuprinse în procesul verbal de

consemnare a efectuării actelor premergătoare, întocmit în condițiile prevăzute

de art. 224 alin. (3) C. proc. pen., acesta poate constitui un mijloc de probă.

Sub cel de-al doilea aspect,

Înalta Curte reține că aprecierea probelor, într-o cauză dedusă judecății, este

rezultatul unui proces de cunoaștere a realității obiective în cadrul căruia

probele dau naștere unui sentiment de certitudine în legătură cu existența sau

inexistența unei infracțiuni, existența sau inexistența vinovăției persoanei

trimise în judecată.

Potrivit dispozițiilor art.

63 alin. (2) C. proc. pen., probele nu au o valoare mai dinainte stabilită.

Aprecierea fiecărei probe se face de organul de urmărire penală sau de instanța

de judecată în urma examinării tuturor probelor administrate, în scopul aflării

adevărului.

În virtutea acestor

dispoziții, orice infracțiune poate fi dovedită prin orice mijloace de probă

prevăzute de lege dacă organul judiciar și-a format convingerea că a aflat

adevărul în cauza penală.

Pe de altă parte, prezumția

de nevinovăție care guvernează procesul penal îmbracă două coordonate:

administrarea probelor în faza de urmărire penală și a cercetării judecătorești

și interpretarea acestora. În ceea ce privește interpretarea probelor, pentru a

putea fi înlăturată prezumția de nevinovăție este necesar ca instanța să

înlăture eventualitatea, bănuielile, supozițiile, aproximațiile, pentru că

atunci când faptele nu sunt stabilite cu certitudine prezumția de nevinovăție

împiedică pronunțarea unei hotărâri de condamnare.

În speță, parchetul a

dispus, printre altele, trimiterea în judecată a inculpatului R.N. pentru

săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 4 alin. (2) din Legea nr. 143/2000 cu

aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., constând în aceea că în mod repetat și-a

procurat de la inculpatul I.S. și a deținut în vederea consumului propriu,

comprimate care conțineau substanță activă 3,4 metilendioximetamfetamină

(MDMA), substanță care face parte din tabelul anexă nr. I al Legii nr. 143/2000

privind prevenirea și combaterea traficului și consumului ilicit de droguri.

Prin procesul-verbal din 8

aprilie 2006, ora 18,00, întocmit de P. din cadrul D.I.I.C.O.T., s-a dispus

începerea urmăririi penale față de inculpatul R.N. pentru săvârșirea

infracțiunii prevăzute de art. 4 alin. (2) din Legea nr. 143/2000.

Anterior începerii urmăririi

penale împotriva învinuitului R.N., acesta este audiat de procuror, din

declarația sa rezultând existența unor indicii privind consumul de droguri,

fără ca ulterior să fie întocmit procesul-verbal prin care să se constate

efectuarea actelor premergătoare astfel cum prevăd, în mod expres, dispozițiile

art. 224 alin. (1) și (3) C. proc. pen.

După începerea urmăririi

penale, inculpatul R.N. s-a prevalat de dreptul la tăcere astfel cum este

reglementat de dispozițiile art. 70 alin. (2) C. proc. pen. Aceeași atitudine a

fost manifestată și de inculpații I.A.C., P.D. și I.S., aceștia din urmă

prevalându-se de dispozițiile art. 70 alin. (2) C. proc. pen. și în fața

instanței de fond.

În cursul cercetării

judecătorești, inculpatul I.A. arată că nu cunoaște dacă inculpatul R.N. este

consumator de droguri, iar martora I.A.L. confirmă, la rândul său, același

lucru. În plus, arată că nu își menține declarațiile date în cursul urmăririi

penale fiind amenințată de organele de anchetă în sensul că „o vor băga la

închisoare și îi va lua copilul minor dacă nu declară întocmai cum cer

polițiștii”.

În aceste, condiții, Înalta

Curte constată, pe de o parte, că declarația dată de inculpatul R.N. în faza

actelor premergătoare nu constituie mijloc de probă, iar pe de altă parte, că

prin probele administrate de organele judiciare, în faza de urmărire penală și

în cursul cercetării judecătorești, nu s-a putut dovedi, dincolo de orice

dubiu, vinovăția inculpatului R.N. în raport de infracțiunea reținută în

sarcina sa prin rechizitoriul parchetului.

Pe cale de consecință

achitarea acestui inculpat de către instanța de fond și menținută de instanța

de apel este legală și temeinică.

Cât privește recursul

inculpatului P.D., Înalta Curte constată că acesta este tardiv.

Astfel, inculpatul P.D. a

fost prezent la dezbaterile ce au avut loc la instanța de apel, 2 noiembrie 2007,

hotărârea fiind pronunțată la data de 12 noiembrie 2007, iar recursul a fost

declarat la data de 26 noiembrie 2007, cu depășirea termenului de 10 zile prevăzut

de art. 385

3

alin. (1) C. proc. pen.

Având în vedere

considerentele expuse, Înalta Curte, în temeiul dispozițiilor art. 385

15

alin. (1) pct. 1 lit. b) C. proc. pen., va respinge, ca nefondat, recursul

declarat de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Galați împotriva deciziei

penale nr. 74 din 12 noiembrie 2007 pronunțată de Curtea de Apel Galați.

În baza art. 385

15

alin. (1) pct. 1 lit. a) teza I, va respinge, ca tardiv, recursul declarat de

inculpatul P.D., împotriva aceleiași decizii.

În temeiul art. 192 alin.

(2) C. proc. pen., recurentul inculpat P.D. va fi obligat la plata

cheltuielilor judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondat,

recursul declarat de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Galați împotriva

deciziei penale nr. 74/ A din 12 noiembrie 2007 a Curții de Apel Galați, secția

de minori și familie, privind pe inculpatul R.N.

Respinge, ca tardiv,

recursul declarat de inculpatul P.D. împotriva aceleiași decizii.

Obligă recurentul inculpat

la plata sumei de 300 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care

suma de 100 lei, reprezentând onorariul pentru apărătorul desemnat din oficiu

recurentului inculpat, se va avansa din fondul Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în ședință

publică, azi 17 martie 2008.