ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 22.04.2010

ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2052/2010

HOTĂRÂRE
22.04.2010
CAMERĂ
contencios
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2052/2010 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2010)

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Reclamanta P.M.M., în calitate de

moștenitor al defunctei U.M., a solicitat în contradictoriu cu pârâtul Guvernul

României, prin S.G., anularea unei poziții din Anexa nr. 90 la H.G. nr. 964/2002, motivând în esență, că terenul aferent poziției a cărei anulare o cere, nu

face parte din domeniul privat sau public al statului, constituind proprietatea

privată a mamei sale, potrivit înscrisurilor anexate, respectiv testament,

certificat de moștenitor și extras de carte funciară.

Prin întâmpinare, pârâtul a invocat

excepția tardivității atât în ceea ce privește promovarea acțiunii de față, cât

și procedura prealabilă, în raport de data publicării hotărârii a cărei anulare

se cere (17 septembrie 2002) și respectiv data sesizării instanței de judecată

– 17 iulie 2009.

Curtea de Apel Târgu Mureș, secția

comercială, de contencios administrativ și fiscal, prin sentința civilă nr. 134

din 3 noiembrie 2009 a admis excepția tardivității acțiunii invocată de

Guvernul României și a respins acțiunea reclamantei pentru anularea unei

poziții din anexa nr. 90 la H.G. nr. 964/2002.

Pentru a pronunța această sentință,

instanța a reținut că în raport de dispozițiile art. 111 alin. (2) cu referire

la alin. (5) din actul normativ precizat, acțiunea reclamantei este tardivă,

față de perioada scursă de la publicarea în M. Of. a actului atacat, 17

septembrie 2001, la momentul sesizării instanței, 17 iulie 2009.

Împotriva acestei sentințe a

declarat recurs reclamanta P.M.M., criticând sentința pentru nelegalitate și

netemeinicie.

Recurenta a susținut, în esență, că

în cadrul procedurii prealabile a făcut dovada comunicării și promovării

acțiunii în condițiile prevăzute de Legea nr. 554/2004 a contenciosului

administrativ, art. 11 pct. 2 care prevede că în cazul actelor administrative

individuale cererea poate fi introdusă și peste termenul de la alin. (1) dar nu

mai târziu de un an de la data comunicării actului, luării la cunoștință, data

introducerii cererii sau, după caz, data încheierii procesului verbal de

conciliere.

În cazul actului administrativ

normativ, plângerea prealabilă poate fi formulată oricând.

Coroborând aceste dispoziții legale

cu Decizia nr. 226 din 18 ianuarie 2005 a Înaltei Curți de Casație și Justiție,

secția de contencios administrativ și fiscal recurentul arată că „termenul în

care poate fi formulată plângerea prealabilă curge de la data comunicării

faptului că bunul a fost atestat ca aparținând domeniului public de interes

local sau județean, iar nu de la data publicării în M. Of. al României a Hotărârii

Guvernului.

Recurentul a mai susținut că, în

aceeași fază procesuală a invocat și excepția de neconstituționalitate în

condițiile art. 9 din Legea nr. 554/2004, excepție față de care instanța nu s-a

pronunțat.

Recursul este fondat pentru

considerentele ce vor fi expuse în cele ce urmează:

În fapt, reclamanta P.M.M., în

calitate de succesoare a numitei U.M., în dovedirea dreptului de proprietate

asupra terenului în suprafață de 720 m.p. situat în intravilanul Valea Largă, a

solicitat informații cu privire la titlul în baza căruia Comuna Valea Largă a

dispus de acest teren, răspunsul primit fiind acela că terenul se află în

domeniul public ca urmare a adoptării anexei nr. 90 a H.G. nr. 964/2002.

Într-adevăr, anexele H.G. nr. 964/2002

prin care s-a atestat domeniul public al județului Mureș, precum și al

municipiilor, orașelor și comunelor din județul Mureș, nu au fost publicate

odată cu Hotărârea în M. Of. al României nr. 688 din 17 septembrie 2002.

În subsolul textului publicat în

acest monitor se menționează că „Anexele nr. 1 – 98 se publică ulterior”.

Potrivit practicii editoriale a R.A.M.O.

anexele care fac parte integrantă dintr-o hotărâre publicată anterior sunt

publicate într-un monitor purtând numărul celui în care a fost publicată

hotărârea (fără anexe), mențiunea „bis” și aceeași dată de publicare, chiar

dacă această operațiune tehnică are loc ulterior.

În cauză, în M. Of. al României nr. 686

din 17 septembrie 2002 s-a publicat H.G. nr. 964 conținând un articol unic

potrivit căruia „Se atestă apartenența la domeniul public al județului Mureș,

precum și al municipiilor, orașelor și comunelor din județul Mureș a bunurilor

cuprinse în anexele 1 – 98 care fac parte din prezenta hotărâre” cu precizarea

că „Anexele nr. 1 – 98 se publică ulterior”.

Conform practicii mai sus evocate,

aceste anexe au fost publicate în M. Of. nr. 686/bis datat 17 septembrie 2002,

ca și monitorul în care a fost publicată, parțial, hotărârea în discuție, deși

operațiunea este ulterioară.

Concluzia se impune și în raport cu

faptul că precizarea referitoare la publicarea ulterioară a anexelor și

utilizarea a două monitoare oficiale ar fi fost inutile dacă respectivele anexe

s-ar fi publicat la 17 septembrie 2002 odată cu hotărârea guvernamentală din

care fac parte integrantă.

Ori, în aceste condiții, ținând

seama și de împrejurarea că M. Of. nr. 686/bis privind anexele hotărârii a fost

publicat selectiv în raport cu instituțiile și autoritățile publice interesate,

publicitatea opozabilă tuturor reținută de instanța de fond nu s-a realizat,

întrucât publicul nu a fost înștiințat la 17 septembrie 2002 despre conținutul

integral al hotărârii guvernamentale în discuție.

Astfel, recurenta reclamantă nu a

putut să cunoască despre includerea în anexa nr. 90 a H.G. nr. 964/2002 ca

aparținând domeniului public a bunurilor proprietate privată (teren) pe care

l-a dobândit prin succesiune la data de 27 februarie 2009, când i s-a comunicat

acest lucru de Primăria comunei Valea Largă.

Așa fiind, văzând și prevederile art.

313 și 315 C. proc. civ., se va admite recursul, va fi casată sentința atacată

iar cauza va fi trimisă aceleiași instanțe spre rejudecare.

Admite recursul declarat de P.M.M. împotriva

sentinței civile nr. 134 din 3 noiembrie 2009 a Curții de Apel Târgu Mureș, secția comercială și de contencios administrativ și fiscal.

Casează sentința recurată și trimite

cauza spre rejudecare aceleiași instanțe.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică,

astăzi 22 aprilie 2010.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2000-06-01
0,94
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2771/2003
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin acțiunea introdusă la 20 noiembrie 2002, la Curtea de Apel București, secția de contencios administrativ, reclamantul J.I. a solicitat în contradicto
ÎCCJ 2008-06-13
0,94
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2453/2008
interes propriu, calificată de Curtea de Apel ca fiind accesorie, în interesul pârâtului. Prin sentința nr. 1 din 10 ianuarie 2008 a Curții de Apel Târgu Mureș, secția comercială, de contencios administrativ și fiscal, instanța a respins ca
ÎCCJ 2004-11-24
0,94
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 8458/2004
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin acțiunea înregistrată la 4 august 2003, la Curtea de Apel Târgu Mureș, secția de contencios administrativ, sub nr. 1091, reclamanta F. Mureș a solici
ÎCCJ 2005-03-30
0,93
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2093/2005
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: F. Mureș, pentru C.C. Gălești-Mureș, a chemat în judecată, Guvernul României, Consiliul Județean Mureș și Consiliul Local al comunei Păsăreni, pentru a se
ÎCCJ 2003-06-24
0,93
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2736/2003
contrarietate de hotărâri își are suportul în respectarea puterii lucrului judecat și, ca atare, hotărârile a căror contrarietate se invocă, trebuie să fie date în procese diferite, respectiv în dosare diferite, iar în cursul celui de al do
Sursă