ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 155/2010

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin cererea de chemare în judecată, înregistrată la Tribunalul Alba, la data de 14 octombrie 2008, sub nr. 5622/107/2008, reclamanta SIF B.C. SA Arad a solicitat ca, în contradictoriu cu pârâta SC A.H. SA Alba - Iulia, instanța să pronunțe o hotărâre prin care să dispună, în principal, constatarea nulității absolute a hotărârilor A.G.E.A. SC A.H. SA, adoptate în ședința din data de 8 septembrie 2008 și, în subsidiar, anularea acestora, arătând că, prin menționatele hotărâri, A.G.E.A.

societății pârâte a aprobat următoarele: - vânzarea imobilelor situate în Alba Iulia, în suprafață de 16.043 mp, la prețul minim de 1.489.000 euro, conform raportului de evaluare; - achiziționarea prin cumpărare a unui imobil format din teren cu construcții și mutarea sediului societății în termen de aproximativ trei luni de la perfectarea vânzării imobilelor de la pct. 1 al ordinii de zi, în vederea desfășurării activității; - dobândirea - răscumpărarea - propriilor acțiuni ale societății prin cumpărare directă de la acționarii acesteia, urmată de anularea lor cu îndeplinirea procedurii prevăzute de art. 207 alin. (1) lit. c) și urm. din Legea nr. 31/1990; - stabilirea numărului maxim de acțiuni pe care societatea urmează să le răscumpere și stabilirea prețului de dobândire a propriilor acțiuni ale societății ce urmează a se plăti acționarilor cedenți conform raportului de evaluare întocmit de o societate de expertiză și evaluare autorizată de C.N.V.M.; - stabilirea perioadei în care se va efectua plata acțiunilor de către societate acționarilor cedenți în baza pct. 4 de pe ordinea de zi, cu condiția efectuării operațiunii de vânzare și de încasare a prețului; - împuternicirea administratorului unic pentru efectuarea tuturor demersurilor necesare realizării celor arătate la pct. 2,

3 și 4 din ordinea de zi și împuternicirea acestuia pentru reprezentarea societății și semnarea contractului de vânzare-cumpărare în fața notarului public atât pentru operațiunea de vânzare cât și pentru cea de dobândire prin cumpărare a unui nou spațiu în vederea mutării sediului societății. Reclamanta a arătat, de asemenea, că, în calitate de acționar la societatea pârâtă, a votat împotriva adoptării evocatelor hotărâri A.G.E.A., astfel cum rezultă și din procesul - verbal de ședință, apreciind că acestea încalcă prevederile legale în materia societăților comerciale și anume: - A.G.E.A.

nu s-a întrunit cu respectarea cvorumului statutar, acesta fiind de 70,42%, în loc de 75% din capitalul social, ceea ce constituie motiv de nulitate absolută; - Data de referință din convocator coincide cu data în care a avut loc A.G.E.A., încălcându-se, astfel, prevederile art. 123 alin. (2) din Legea nr. 31/1990, data de referință trebuind să fie anterioară datei desfășurării A.G.E.A., astfel că adoptarea hotărârilor cu stabilirea incorectă a datei de referință este lovită de nulitatea absolută; - Urmare hotărârilor adoptate, societatea va fi lipsită, chiar temporar, de sediul său social, element esențial pentru existența sa, conform dispozițiilor art. 8 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 31/1990, ceea ce reprezintă motiv de nulitate absolută; - A.G.E.A.

a hotărât dobândirea propriilor acțiuni de către societate, dar nu a respectat prevederile art. 103 ind. 1 din Legea nr. 31/1990, prin neîntrunirea de către pârâtă a condițiilor stabilite de precitatul text legal: A.G.E.A. nu a prevăzut durata pentru care este dată autorizarea dobândirii acțiunilor, valoarea nominală a acțiunilor proprii dobândite de societate depășește 10% din capitalul social subscris; profitul societății aferent exercițiului financiar al anului 2007 nu este suficient pentru acoperirea valorii necesară dobândirii propriilor acțiuni; - Hotărârile A.G.E.A. sunt contrare interesului social al societății pârâte, prin lipsirea sa de întregul său patrimoniu imobiliar, sursă importantă a veniturilor sale.

Reclamanta a arătat că își întemeiază acțiunea pe dispozițiile art. 132 alin. (2) și (3) din Legea societăților comerciale și, desigur, pe cele deja invocate în cuprinsul cererii de chemare în judecată. Prin sentința nr. 63 pronunțată la data de 3 decembrie 2008, Tribunalul Alba a respins acțiunea precizată, reținând, în esență, respectarea dispozițiilor statutare și ale art. 117, art. 123 alin. (2), art. 115 alin. (1) și (2), art. 207 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 31/1990. Prin decizia nr. 46, pronunțată la data de 20 mai 2009, Curtea de Apel Alba - Iulia a respins, ca nefondat, apelul declarat de reclamanta SIF B.C.

SA, împotriva sentinței primei instanțe, reținând, în esență, că, prin exprimarea votului, reclamanta a acceptat că adunarea este statutară, cvorumul fiind îndeplinit, că reprezentantul reclamantei a votat pentru adoptarea hotărârilor 1, 4 și 5, nemaiputând, așadar, ataca hotărârile respective, de asemenea, reținând și incidența, în speță, a dispozițiilor art. 104 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 31/1990, precum și că operațiunea de reducere a capitalului social prin dobândirea propriilor acțiuni conform dispozițiilor art. 207 alin. (1) lit. c) din această lege exclude operațiunea de răscumpărare de la îndeplinirea condițiilor impuse de art. 103 ind. 1 din precitata lege, de asemenea, că prin hotărârile adoptate s-au luat masuri de achiziționare a unui nou sediu.

Împotriva evocatei hotărâri a declarat recurs reclamanta SIF B.C. SA, invocând motivul de nelegalitate prevăzut de pct. 9 al art. 304 C. proc. civ., apreciind că „toate punctele" A.G.E.A., adoptate în ședința din data de 8 septembrie 2008 sunt nelegale, arătând, în esență, că instanța de apel a interpretat greșit prevederile legale ce reglementează condițiile de desfășurare a A.G.E.A., art. 115 alin. (1) din Legea nr. 31/1990 stabilind doar o limită a cvorumului de prezență pentru desfășurarea adunărilor generale de la care se poate deroga numai în sensul stabilirii unui cvorum mai mare, astfel cum se prevede și în statutul SC A.H. SA, potrivit căruia, pentru întrunirea valabilă a A.G.E.A. este necesar un cvorum de 75%, în caz contrar, adunarea generală nefiind valabil constituită, ceea ce atrage nulitatea hotărârii adoptate; de asemenea, prin hotărârea nr. 1 a A.G.E.A.

din 3 decembrie 2008 s-a decis înstrăinarea întregului patrimoniu al societății, respectiv a sediului social, fără a se stabili un nou sediu, ceea ce, potrivit art. 8 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 31/1990, duce la ipoteza că „prin hotărârile A.G.E.A. atacate, societatea pârâtă este lipsită de unul dintre elementele esențiale ale existenței sale juridice, pentru aceste motive, menționatele hotărâri A.G.E.A. fiind lovite de nulitate absolută, de asemenea, contrare interesului social al SC A.H. SA, lipsind-o de întregul său patrimoniu imobiliar - sursă importantă a veniturilor sale -, recurenta, având în vedere dispozițiile art. 129 alin. (2) și ale art. 132 alin. (2) din Legea nr. 31/1990, solicitând admiterea recursului, modificarea deciziei atacate, în sensul admiterii apelului, modificarea sentinței Tribunalului Aba, în sensul admiterii, în totalitate, a acțiunii.

Recursul este nefondat. În adevăr, în legătură cu activitatea adunărilor generale, principala sursă a nulităților o constituie legea societăților comerciale, ale cărei precitate texte recurenta - reclamantă a încercat să le interpreteze într-un anume mod spre a-i permite demonstrarea încălcării ori greșitei aplicări a acestora de către instanța de apel. Așadar, este de observat că, în prezenta pricină, hotărârile A.G.E.A.

a căror nulitate absolută s-a cerut a fi constatată au fost luate în limitele legii, cu speciala referire la întrunirea cerințelor art. 115 din Legea societăților comerciale ce vizează condițiile de cvorum și majoritate ale hotărârilor A.G.E.A., potrivit cărora, pentru validitatea deliberărilor adunării generale extraordinare este necesară, la prima convocare, prezența acționarilor deținând cel puțin o pătrime din numărul total de drepturi de vot, în actul constitutiv putând fi prevăzute cerințe de cvorum și de majoritate mai mari, însă, cu necesara precizare, de a nu se înțelege că, prin acestea, se pot stabili măsuri derogatorii de la dreptul comun în materie de convocare A.G.E.A., această cerință legală, constatându-se a fi fost îndeplinită la momentul adoptării hotărârilor A.G.E.A., astfel cum, în mod just, a reținut și instanța de apel, contrar criticilor recurentei - reclamante, cu atât mai mult cu cât acționarii prezenți au convenit reducerea cvorumului stabilit de statutul societății de la 75% la 70,42% din capitalul social, ceea ce nu încalcă dispozițiile legale imperative deja arătate, iar, ipoteza nerespectării acestor cerințe are natura unei nulități relative, nicidecum absolute, aspectele menționate vizând, în exclusivitate, raporturile dintre acționari.

Mei criticile recurentei - reclamante construite pe dispozițiile art. 132 alin. (2) din Legea nr. 31/1990, potrivit cărora hotărârile adunării generale contrare legii sau actului constitutiv pot fi atacate în justiție, în termen de 15 zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a, de oricare dintre acționarii care au votat contra și au cerut să se insereze aceasta în procesul - verbal al ședinței, nu pot conduce la admiterea recursului, întrucât, se constată că menționatele prevederi au primit o interpretare originală și în afara legii, recurentele apreciind că acestea au în vedere conținutul hotărârilor adoptate, scopul lor fiind de a împiedica eventuale comportamente neloiale ale acționarilor care, votând într-un anumit fel, se răzgândesc ulterior și solicită anularea hotărârii, aceste dispoziții neaplicându-se când se invocă nerespectarea celor privitoare la modalitatea de ținere a adunării, mai exact la condițiile de formă ale acesteia, respectiv, neîntrunirea cvorumului, relevanța, fiind, exprimarea votului pozitiv al recurentei-reclamante cu referire la hotărârile A.G.E.A.

nr. 1, 4 și 5, ceea ce semnifică acceptarea de către însuși acest acționar a caracterului statutar al adunării contestate. Este de subliniat că, în raport cu dispozițiile art. 129 alin. (2) din legea societăților comerciale, invocate de către recurenta - reclamantă în cererea de recurs, potrivit cărora adunarea generală va alege, dintre acționarii prezenți, 1 până la 3 secretari, care vor verifica lista de prezență a acționarilor, indicând capitalul social pe care îl reprezintă fiecare, procesul - verbal întocmit de secretarul tehnic pentru constatarea numărului acțiunilor depuse și îndeplinirea tuturor formalităților cerute de lege și de actul constitutiv pentru ținerea adunării generale, nu se poate purcede la examinarea deciziei pronunțate în apel, întrucât, criticile formulate din perspectiva acestui text legal se constată a fi pur enunțiative, în lipsa unei dezvoltări corespunzătoare spre a permite instanței de recurs o corectă și concludentă analiză.

De asemenea, nici critica privitoare la neobservarea dispozițiilor art. 8 ind. 1 din Legea specială, conform cărora datele de identificare ale unei societăți comerciale includ denumirea, sediul, naționalitatea, numărul de înregistrare în registrul comerțului sau codul unic de înregistrare, nu poate fi primită, întrucât, societatea pârâtă nu va fi lipsită de existența sediului său, nici măcar pe o perioadă scurtă de timp, A.G.E.A. hotărând nu numai înstrăinarea actualului sediu social, ci și achiziționarea noului sediu, remarcând și împrejurarea că însăși recurenta a votat hotărârea nr. 1 prin care s-a aprobat menționata înstrăinare. În consecință, față de cele de mai sus, înalta Curte, în temeiul art. 312 alin. (1) C. proc.

civ., urmează să respingă recursul declarat în prezenta cauză, ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge recursul declarat de reclamanta SIF B.C. SA Arad, împotriva deciziei Curții de Apel Alba Iulia nr. 46 din 20 mai 2009, ca nefondat. Irevocabilă. Pronunțată, în ședință publică, astăzi, 20 ianuarie 2010.