ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1422/2010
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1422/2010 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2010)
Asupra conflictului negativ de
competență de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar,
constată următoarele:
Prin cererea adresată
Judecătoriei Sectorului 5 București, reclamanta S.R.R. a chemat în
judecată pe pârâta SC M.M. SRL București, pentru obligarea acesteia
la plata sumei totale de 466,38 lei reprezentând taxă pentru serviciul
public de radiodifuziune pe anii 2005, 2006 și 2007 și
penalități.
Prin sentința civilă nr. 7694
din 22 octombrie 2008 Judecătoria sectorului 5 București a admis
excepția inadmisibilității și a respins acțiunea
formulată de reclamanta S.R.R., ca inadmisibilă.
Împotriva acestei hotărâri a
declarat recurs reclamanta S.R.R., iar prin decizia comercială nr. 350 din
9 februarie 2009, Tribunalul București, secția a VI-a comercială,
a admis recursul formulat, a casat sentința atacată și a trimis
cauza spre soluționare la Tribunalul București, secția a IX-a
contencios administrativ și fiscal.
Prin sentința nr. 1382 din 07
aprilie 2009 a Tribunalului București, secția a IX-a contencios
administrativ și fiscal, a fost admisă excepția
necompetenței materiale și a fost declinată competența de
soluționare a cauzei în favoarea Curții de Apel București, secția
contencios administrativ și fiscal, instanța reținând că
reclamanta prestează un serviciu public de interes național, conform
art. 1 alin. (1) din Legea nr. 41/1994 și, fiind asimilată
autorităților publice conform art. 2 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 554/2004,
cererea este în competența Curții de Apel București, reclamanta
fiind o autoritate centrală.
Prin sentința civilă nr. 2454
din 9 iunie 2009 a Curții de Apel București a fost declinată
competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului
București, instanța reținând că litigiul de față
privește o taxă pentru serviciul public de radiodifuziune, fiind
aplicabile dispozițiile art. 10 teza I din Legea nr. 554/2004, iar pentru
că suma contestată este mai mică de 500.000 lei, competența
aparține tribunalului, secția de contencios administrativ și
fiscal.
De asemenea, în temeiul
dispozițiilor art. 20 pct. 2 și ale art. 21 C. proc. civ., Curtea de
Apel București a constatat ivit un conflict negativ de
competență și a sesizat Înalta Curte de Casație și
Justiție pentru pronunțarea regulatorului de competență.
Având în vedere obiectul litigiului
dedus judecății și dispozițiile legale incidente în cauză,
competența materială de soluționare în fond revine
judecătoriei, ca instanță de drept comun.
Astfel, în cauză, este
necontestat că obiectul acțiunii îl formează cererea
formulată de S.R.R. prin care a solicitat obligarea societății
comerciale pârâte la plata unei sume reprezentând taxa pentru serviciul public
de radiodifuziune pe anii 2005-2006-2007, datorată în baza art. 3 alin .(2)
din H.G. nr. 977/2003 privind taxa pentru serviciul public de radiodifuziune.
Or, potrivit art. 40 alin. (1) din
Legea nr. 40/1994, așa cum a fost modificat prin O.U.G. nr. 71/2003,
aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 533/2003,
veniturile proprii ale S.R.R. provin, între altele, și din taxele pentru
serviciul public de radiodifuziune.
Deci, cu alte cuvinte, sumele
reprezentând taxa pentru serviciul public de radiodifuziune se constituie în
venituri proprii ale S.R.R., fără a reprezenta creanțe bugetare.
Or, din interpretarea art. 10 alin. (1)
teza I din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ, rezultă
că această reglementare se referă la litigiile privind actele
administrativ-fiscale, care au ca obiect taxe, impozite, datorii vamale,
contribuții și accesorii ale acestora, datorate bugetului de stat sau
bugetelor locale.
Astfel fiind, rezultă că
dispozițiile art. 10 alin. (1) teza I din Legea nr. 554/2004 nu sunt
incidente în cauză, obiectul dedus judecății constituindu-l o
cerere în pretenții referitoare la taxa pentru serviciul public de
radiodifuziune.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Stabilește competența de
soluționare a cauzei privind pe reclamanta S.R.R. și pârâta SC M.M.
SRL în favoarea Judecătoriei sectorului 5 București, ca
instanță civilă.
Irevocabilă.
Pronunțată în
ședință publică, astăzi 11 martie 2010.