ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2212/2010

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor dosarului,

constată următoarele:

Prin

sentința nr. 782 din 2 iunie 2009 Tribunalul Dolj, secția comercială, a respins

cererea formulată de reclamantul L.R.Ș. reținând că reclamantul nu a făcut

dovada că după ce a subscris două acțiuni la societatea pârâtă la 21 aprilie

2003 a efectuat vărsămintele datorate urmând ca societatea în discuție să fi

procedat între timp la anularea acțiunilor neplătite, că reclamantul nu a

probat nici faptul că societatea pârâtă nu a emis și nu a eliberat acțiuni în

formă materială, astfel că cererea privind obligarea pârâtei de a emite un

certificat de acționar pe numele reclamantului este neîntemeiat.

Apelul

declarat de reclamantul L.R.Ș. împotriva acestei sentințe a fost respins ca

nefondat de Curtea de Apel Craiova, secția comercială, care, prin decizia nr. 288

din 17 decembrie 2009 a apreciat că față de răspunsul dat de Bursa de Mărfuri

Oltenia prin care s-a arătat că nu deține vreo relație în legătură cu apelantul

și nici în legătură cu SC F.C.U. Craiova, apelantul reclamant nu a făcut dovada

efectuării vărsămintelor necesare potrivit buletinului de subscriere și că

operațiunea s-ar fi derulat prin Bursa de Mărfuri.

Împotriva acestei decizii, reclamantul a

declarat recurs prin care a susținut că atât instanța de fond cât și cea de

apel nu au examinat cu profunzime și acuratețe speța dedusă judecății, ignorând

nu numai dispozițiile Legii nr. 31/1990, republicată și modificată, dar și

normele care guvernează și reglementează procedura privind achiziționarea de

acțiuni prin prescripție publică, fără a preciza ce dispoziții legale au fost

încălcate și în ce constă nelegalitatea deciziei atacate, neprecizând temeiul

de drept al recursului.

Înalta Curte constată nulitatea

recursului pentru considerentele ce se vor arăta în continuare:

Conform art. 302

1

alin. (1)

lit. c) C. proc. civ. cererea de recurs va cuprinde sub sancțiunea nulității

motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul și dezvoltarea lor.

Art. 306 alin. (2) și (3) C. proc. civ.

prevede că motivele de ordine publică pot fi invocate și din oficiu de către

instanța de judecată și că indicarea greșită a motivelor de recurs nu atrage

nulitatea recursului dacă dezvoltarea acestora face posibilă încadrarea lor

într-unul din motivele prevăzute de art. 304 C. proc. civ.

Cum casarea sau modificarea deciziei

atacate este posibilă numai în cazurile limitativ prevăzute de art. 304 C.

proc. civ., iar conform art. 302

1

alin. (1) lit. c) același cod,

cererea de recurs trebuie să cuprindă, sub sancțiunea nulității, motivele de

nelegalitate și dezvoltarea lor și cum recurenta nu s-a conformat acestor

exigențe legale, având în vedere, deopotrivă, și inexistența motivelor de

ordine publică, care să inducă aplicarea art. 306 alin. (2) C. proc. civ. și că

motivele dezvoltate de recurentă nu pot fi încadrate în niciunul din motivele

prevăzute de art. 304 C. proc. civ., neputând fi acoperită nulitatea recursului

conform art. 306 alin. (3) C. proc. civ., Înalta Curte va admite excepția

invocată și va constata nul recursul dedus judecății.

PENTRU ACESTE

MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Constată nul recursul declarat de

reclamantul L.R.Ș. împotriva deciziei nr. 288 din 17 decembrie 2009 a Curții de

Apel Craiova, secția comercială.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 10 iunie 2010.