ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1007/2010

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată

următoarele:

Prin acțiunea înregistrată la 6 octombrie 2008 reclamanta SC F.M. SRL

Odoreu, cheamă în judecată pe pârâta Comuna Odoreu, prin Primar, solicitând

instanței să dispună obligarea pârâtei la plata sumei de 459.411,60 lei,

actualizată cu indicele de devalorizare ce se va stabili la data plății

efective, cu cheltuieli de judecată.

La data de 2 decembrie 2008 pârâta formulează

cerere reconvențională pe care o precizează ulterior la 24 februarie 2009,

solicitând instanței să dispună obligarea reclamantei - pârâte reconvențional

la achitarea contravalorii investițiilor realizate de ea la exploatarea

piscicolă a lacului Odoreu, situată lângă Ferma Odoreu, în sumă de 1.000.000

lei, precum și valoarea beneficiilor realizate respectiv 500.000 lei, cu

cheltuieli de judecată.

Prin sentința civilă nr. 131/LC din 3 martie

2009 Tribunalul Satu Mare, secția comercială și contencios administrativ,

respinge excepția lipsei calității procesuale pasive, invocată de pârâtă,

admite acțiunea reclamantei și obligă pârâta la plata către reclamantă a sumei

de 459.411,60 lei, actualizată cu indicele de inflație de la data plății

efective, cu titlu de pretenții, anulează ca insuficient timbrată acțiunea

reconvențională formulată de pârâtă pe care o obligă să plătească reclamantei

și suma de 9.746,30 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.

Pentru a decide astfel instanța reține că

pârâta are calitate procesuală pasivă întrucât investițiile, a căror

contravaloare este cerută de reclamantă, privesc imobilele proprietate privată

a pârâtei, care în instanță este reprezentantă prin primar conform art. 21 alin.

(2) și art. 62 alin. (1) din Legea nr. 215/2001, precum și că suma pretinsă de

reclamantă reprezintă contravaloarea lucrărilor de investiții efectuate de

aceasta la imobilele din litigiu, stabilită prin sentința civilă nr. 573/LC din

19 decembrie 2005 pronunțată de Tribunalul Satu Mare, devenită irevocabilă prin

neapelare, sumă cu care patrimoniul pârâtei s-a mărit pe seama patrimoniului

reclamantei fără ca pentru aceasta să se fi dovedit – în cauză – existența unui

temei legitim. Cu privire la acțiunea reconvențională formulată de pârâtă

reține instanța că, deși s-a comunicat pârâtei reclamante reconvențional

cuantumul taxei de timbru datorată și că i s-a pus în vedere că acțiunea sa nu

este scutită de plata taxei judiciare de timbru, acordându-i-se și un termen în

acest scop, pârâta reclamantă nu a făcut totuși dovada plății integrale a taxei

de timbru.

Prin decizia nr. 72/C/2099-A din 29

septembrie 2009 Curtea de Apel Oradea, secția comercială, de contencios

administrativ și fiscal, admite ca fondat apelul declarat de apelanta pârâtă

împotriva sentinței primei instanțe pe care o desființează în parte în sensul

că trimite cauza la aceeași instanță de fond pentru rejudecarea acțiunii

principale, formulată de reclamanta intimată, menținând sentința apelată cu

privire la soluționarea acțiunii reconvenționale, formulată de

pârâta-reclamantă reconvențional, reținând, în acest sens, că instanța de fond

nu a cercetat nici excepția lipsei calității procesuale pasive a apelantei și

nici fondul cauzei, neadministrând nicio probă în acest sens, deși s-ar fi

impus efectuarea inclusiv a unei expertize tehnice în dovedirea pretențiilor

reclamantei raportat la titularul dreptului de proprietate asupra terenurilor

rezultat din CF-urile menționate în acțiune ce trebuie depuse la dosar, ca și

procesele verbale de predare-preluare și recepție a investițiilor efectuate și

din care să rezulte cine este beneficiarul acestor investiții, în ce constau

ele și dacă există identitate între investițiile constatate a fi fost efectuate

de reclamantă prin sentința nr. 573/2005 a Tribunalului Satu Mare și

investițiile pretinse prin prezenta acțiune.

Împotriva deciziei de mai sus reclamanta

declară recurs solicitând, cu invocarea motivelor de nelegalitate prevăzute de art.

304 pct. 6, 8 și 9 C. proc. civ., admiterea acestuia, modificarea în tot a

deciziei recurate în sensul respingerii apelului pârâtei și păstrarea în

totalitate a sentinței instanței de fond, cu cheltuieli de judecată în apel și

recurs.

În fundamentarea recursului său reclamanta

reproșează instanței de apel faptul de a fi examinat aspecte cu care nu a fost

investită prin apelul pârâtei, care critică instanța de fond doar pentru

greșita respingere a excepției calității sale procesuale pasive și pentru

anularea cererii sale reconvenționale pentru insuficienta timbrare, iar

instanța de control judiciar nu s-a pronunțat în limitele cererii de apel, ci a

apreciat că acțiunea principală nu a fost suficient cercetată întrucât instanța

de fond s-ar fi mărginit la conținutul sentinței civile nr. 573/LC/2005 a

Tribunalului Satu Mare, fără să fi verificat cui aparțin terenurile înscrise în

CF-urile enumerate în motivarea acțiunii în care apare mențiunea unor

localități ca Berindan, Culciu Mic și Mediesu Aurit, deși pârâta nu a contestat

niciodată că dreptul de proprietate privată asupra exploatării piscicole din

litigiu, denumită și Balta Berindan, îi aparține, drept confirmat și prin sentința

nr. 573/LC/2005 a Tribunalului Satu Mare irevocabilă – menționată.

Recurenta critică instanța de apel pentru

ignorarea faptului că instanța de fond a cercetat cauza în fond, respingând în

mod legal excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei față de

raportul juridic dedus judecății, respectiv creșterea valorii patrimoniului

unității administrativ teritoriale pe seama patrimoniului său, și nu

raporturile decurgând din contractul de asociere în participațiune ce fusese

anterior încheiat cu Consiliul Local Odoreu, cum greșit a reținut instanța

criticată, or, conform art. 21 alin. (2) din Legea nr. 215/2001 unitățile

administrativ teritoriale sunt reprezentate în justiție, în ipoteza vizată, de

primar.

Reproșând instanței de apel greșita aplicare

a legii, recurenta reiterează excepția autorității de lucru judecat prin

raportare la sentința civilă nr. 573/LC din 19 decembrie 2005 a Tribunalului

Satu Mare, rămasă irevocabilă prin neapelare, și care a fost și temeiul

acțiunii introductive de instanță.

Prin întâmpinarea depusă la dosar pârâta

intimată solicită respingerea recursului reclamantei ca nefondat.

Din actele și lucrările dosarului se constată

că – așa cum întemeiat susține recurenta – instanța de fond a examinat, în

limita probelor solicitate de părțile în litigiu și administrate, atât cererea

principală cât și excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei și nu a

examinat cererea reconvențională formulată de pârâtă întrucât aceasta a fost

insuficient timbrată, astfel că instanța de apel, care a confirmat soluția

primei instanțe, de anulare ca insuficient timbrată a cererii reconvenționale,

a apreciat eronat – cât privește acțiunea principală – că aceasta, ca și

excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei, nu ar fi fost examinate,

situație raportat la care se constată o greșită aplicare de către instanța de

control judiciar a dispozițiilor art. 297 alin. (1) C. proc. civ. prin

desființarea hotărârii apelate și trimiterea cauzei spre rejudecare primei

instanțe sub motivul – neîntemeiat – al rezolvării de către aceasta a

procesului fără a fi intrat în cercetarea fondului, dar și o greșită aplicare,

totodată, a dispozițiilor art. 297 alin. (2) C. proc. civ. întrucât, față de

faptul că prima instanță a judecat în fond, nu a reținut ea însăși cauza spre

rejudecare cât privește cererea principală, apreciată de ea ca fiind

soluționată greșit, încălcând astfel caracterul devolutiv al apelului și nedând

eficiență dispozițiilor art. 295 raportat la art. 292 C. proc. civ.

Adăugând motivelor evocate și criticile

întemeiate, avansate de recurentă, cu privire la interpretarea greșită a

raportului juridic dedus judecății și la nesocotirea de către instanța de apel

a sentinței nr. 573/LC din 19 decembrie 2005 a Tribunalului Satu Mare rămasă,

irevocabilă prin neapelare, pe dispozițiile căreia recurenta reclamantă și-a

întemeiat acțiunea, recursul se constată a fi fondat și, cu aplicarea

dispozițiilor art. 312 alin. (1) și (3) C. proc. civ., acesta urmează a fi

admis, iar decizia recurată urmează a fi casată și cauza urmează a fi trimisă

spre rejudecare aceleiași instanțe, prilej cu care instanța de apel va examina

și dacă în mod întemeiat prima instanță a respins excepția lipsei calității

procesuale pasive a pârâtei față de sentința irevocabilă, invocată de

reclamantă, și pe dispozițiile căreia este întemeiată acțiunea principală.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul declarat de reclamanta SC

F.M. SRL Odoreu împotriva deciziei nr. 72/C/2099-A din 29 septembrie 2009 a Curții

de Apel Oradea, secția comercială, de contencios administrativ și fiscal, pe

care o casează și trimite cauza spre rejudecare aceleiași instanțe.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 11

martie 2010.