ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1007/2010

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin acțiunea înregistrată la 6 octombrie 2008 reclamanta SC F.M. SRL Odoreu, cheamă în judecată pe pârâta Comuna Odoreu, prin Primar, solicitând instanței să dispună obligarea pârâtei la plata sumei de 459.411,60 lei, actualizată cu indicele de devalorizare ce se va stabili la data plății efective, cu cheltuieli de judecată. La data de 2 decembrie 2008 pârâta formulează cerere reconvențională pe care o precizează ulterior la 24 februarie 2009, solicitând instanței să dispună obligarea reclamantei - pârâte reconvențional la achitarea contravalorii investițiilor realizate de ea la exploatarea piscicolă a lacului Odoreu, situată lângă Ferma Odoreu, în sumă de 1.000.000 lei, precum și valoarea beneficiilor realizate respectiv 500.000 lei, cu cheltuieli de judecată.

Prin sentința civilă nr. 131/LC din 3 martie 2009 Tribunalul Satu Mare, secția comercială și contencios administrativ, respinge excepția lipsei calității procesuale pasive, invocată de pârâtă, admite acțiunea reclamantei și obligă pârâta la plata către reclamantă a sumei de 459.411,60 lei, actualizată cu indicele de inflație de la data plății efective, cu titlu de pretenții, anulează ca insuficient timbrată acțiunea reconvențională formulată de pârâtă pe care o obligă să plătească reclamantei și suma de 9.746,30 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.

Pentru a decide astfel instanța reține că pârâta are calitate procesuală pasivă întrucât investițiile, a căror contravaloare este cerută de reclamantă, privesc imobilele proprietate privată a pârâtei, care în instanță este reprezentantă prin primar conform art. 21 alin. (2) și art. 62 alin. (1) din Legea nr. 215/2001, precum și că suma pretinsă de reclamantă reprezintă contravaloarea lucrărilor de investiții efectuate de aceasta la imobilele din litigiu, stabilită prin sentința civilă nr. 573/LC din 19 decembrie 2005 pronunțată de Tribunalul Satu Mare, devenită irevocabilă prin neapelare, sumă cu care patrimoniul pârâtei s-a mărit pe seama patrimoniului reclamantei fără ca pentru aceasta să se fi dovedit – în cauză – existența unui temei legitim.

Cu privire la acțiunea reconvențională formulată de pârâtă reține instanța că, deși s-a comunicat pârâtei reclamante reconvențional cuantumul taxei de timbru datorată și că i s-a pus în vedere că acțiunea sa nu este scutită de plata taxei judiciare de timbru, acordându-i-se și un termen în acest scop, pârâta reclamantă nu a făcut totuși dovada plății integrale a taxei de timbru.

Prin decizia nr. 72/C/2099-A din 29 septembrie 2009 Curtea de Apel Oradea, secția comercială, de contencios administrativ și fiscal, admite ca fondat apelul declarat de apelanta pârâtă împotriva sentinței primei instanțe pe care o desființează în parte în sensul că trimite cauza la aceeași instanță de fond pentru rejudecarea acțiunii principale, formulată de reclamanta intimată, menținând sentința apelată cu privire la soluționarea acțiunii reconvenționale, formulată de pârâta-reclamantă reconvențional, reținând, în acest sens, că instanța de fond nu a cercetat nici excepția lipsei calității procesuale pasive a apelantei și nici fondul cauzei, neadministrând nicio probă în acest sens, deși s-ar fi impus efectuarea inclusiv a unei expertize tehnice în dovedirea pretențiilor reclamantei raportat la titularul dreptului de proprietate asupra terenurilor rezultat din CF-urile menționate în acțiune ce trebuie depuse la dosar, ca și procesele verbale de predare-preluare și recepție a investițiilor efectuate și din care să rezulte cine este beneficiarul acestor investiții, în ce constau ele și dacă există identitate între investițiile constatate a fi fost efectuate de reclamantă prin sentința nr. 573/2005 a Tribunalului Satu Mare și investițiile pretinse prin prezenta acțiune.

Împotriva deciziei de mai sus reclamanta declară recurs solicitând, cu invocarea motivelor de nelegalitate prevăzute de art. 304 pct. 6, 8 și 9 C. proc. civ., admiterea acestuia, modificarea în tot a deciziei recurate în sensul respingerii apelului pârâtei și păstrarea în totalitate a sentinței instanței de fond, cu cheltuieli de judecată în apel și recurs.

În fundamentarea recursului său reclamanta reproșează instanței de apel faptul de a fi examinat aspecte cu care nu a fost investită prin apelul pârâtei, care critică instanța de fond doar pentru greșita respingere a excepției calității sale procesuale pasive și pentru anularea cererii sale reconvenționale pentru insuficienta timbrare, iar instanța de control judiciar nu s-a pronunțat în limitele cererii de apel, ci a apreciat că acțiunea principală nu a fost suficient cercetată întrucât instanța de fond s-ar fi mărginit la conținutul sentinței civile nr. 573/LC/2005 a Tribunalului Satu Mare, fără să fi verificat cui aparțin terenurile înscrise în CF-urile enumerate în motivarea acțiunii în care apare mențiunea unor localități ca Berindan, Culciu Mic și Mediesu Aurit, deși pârâta nu a contestat niciodată că dreptul de proprietate privată asupra exploatării piscicole din litigiu, denumită și Balta Berindan, îi aparține, drept confirmat și prin sentința nr. 573/LC/2005 a Tribunalului Satu Mare irevocabilă – menționată.

Recurenta critică instanța de apel pentru ignorarea faptului că instanța de fond a cercetat cauza în fond, respingând în mod legal excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei față de raportul juridic dedus judecății, respectiv creșterea valorii patrimoniului unității administrativ teritoriale pe seama patrimoniului său, și nu raporturile decurgând din contractul de asociere în participațiune ce fusese anterior încheiat cu Consiliul Local Odoreu, cum greșit a reținut instanța criticată, or, conform art. 21 alin. (2) din Legea nr. 215/2001 unitățile administrativ teritoriale sunt reprezentate în justiție, în ipoteza vizată, de primar. Reproșând instanței de apel greșita aplicare a legii, recurenta reiterează excepția autorității de lucru judecat prin raportare la sentința civilă nr. 573/LC din 19 decembrie 2005 a Tribunalului Satu Mare, rămasă irevocabilă prin neapelare, și care a fost și temeiul acțiunii introductive de instanță.

Prin întâmpinarea depusă la dosar pârâta intimată solicită respingerea recursului reclamantei ca nefondat. Din actele și lucrările dosarului se constată că – așa cum întemeiat susține recurenta – instanța de fond a examinat, în limita probelor solicitate de părțile în litigiu și administrate, atât cererea principală cât și excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei și nu a examinat cererea reconvențională formulată de pârâtă întrucât aceasta a fost insuficient timbrată, astfel că instanța de apel, care a confirmat soluția primei instanțe, de anulare ca insuficient timbrată a cererii reconvenționale, a apreciat eronat – cât privește acțiunea principală – că aceasta, ca și excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei, nu ar fi fost examinate, situație raportat la care se constată o greșită aplicare de către instanța de control judiciar a dispozițiilor art. 297 alin. (1) C. proc.

civ. prin desființarea hotărârii apelate și trimiterea cauzei spre rejudecare primei instanțe sub motivul – neîntemeiat – al rezolvării de către aceasta a procesului fără a fi intrat în cercetarea fondului, dar și o greșită aplicare, totodată, a dispozițiilor art. 297 alin. (2) C. proc. civ. întrucât, față de faptul că prima instanță a judecat în fond, nu a reținut ea însăși cauza spre rejudecare cât privește cererea principală, apreciată de ea ca fiind soluționată greșit, încălcând astfel caracterul devolutiv al apelului și nedând eficiență dispozițiilor art. 295 raportat la art. 292 C. proc. civ.

Adăugând motivelor evocate și criticile întemeiate, avansate de recurentă, cu privire la interpretarea greșită a raportului juridic dedus judecății și la nesocotirea de către instanța de apel a sentinței nr. 573/LC din 19 decembrie 2005 a Tribunalului Satu Mare rămasă, irevocabilă prin neapelare, pe dispozițiile căreia recurenta reclamantă și-a întemeiat acțiunea, recursul se constată a fi fondat și, cu aplicarea dispozițiilor art. 312 alin. (1) și (3) C. proc. civ., acesta urmează a fi admis, iar decizia recurată urmează a fi casată și cauza urmează a fi trimisă spre rejudecare aceleiași instanțe, prilej cu care instanța de apel va examina și dacă în mod întemeiat prima instanță a respins excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei față de sentința irevocabilă, invocată de reclamantă, și pe dispozițiile căreia este întemeiată acțiunea principală.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Admite recursul declarat de reclamanta SC F.M. SRL Odoreu împotriva deciziei nr. 72/C/2099-A din 29 septembrie 2009 a Curții de Apel Oradea, secția comercială, de contencios administrativ și fiscal, pe care o casează și trimite cauza spre rejudecare aceleiași instanțe. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 11 martie 2010.