ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 7806/2007

Deliberând

în condițiile art. 256 C. proc. civ. asupra recursului de

față, constată următoarele:

Prin cererea înregistrata la data de 2

martie 2007 pe rolul Tribunalului București, secția a IV-a civilă, sub nr.

7618/3/2006, reclamanta Direcția Generala de Pașapoarte a chemat în judecata pe

pârâta D.E.A., solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunța sa se dispună

restrângerea exercitării dreptului la libera circulație pentru o perioada de

cel mult trei ani pe teritoriul Spaniei.

Prin

sentința civila nr. 521 din 10 aprilie 2007 Tribunalului București, secția a

V-a civilă, a respins ca neîntemeiata acțiunea

formulata de reclamanta Direcția

Generala de Pașapoarte în

contradictoriu cu pârâta D.E.A., cu motivarea că în speță nu există nici o

sentință penală de condamnare, iar limitarea dreptului la liberă circulație nu se

solicită a fi dispusă din rațiuni de ordine publică, securitate națională ori

sănătate publică.

De

asemeni, s-a mai reținut că nu mai este necesară o viză de călătorie pentru ca

un cetățean roman să circule pe teritoriile statelor U.E., nu mai există un

termen limită la care viza ar expira, consecința fiind aceea că nu se poate

aplica o sancțiune pentru depășirea unui termen ce nu mai este actual.

Î

mpotriva

acestei sentințe a declarat apel reclamanta Direcția Generala de Pașapoarte,

apel ce a fost respins prin decizia civilă nr. 428 din 8 iunie 2007 de către

Curtea de Apel București.

Pentru

a se pronunța astfel instanța de apel a reținut că în speță nu sunt

întrunite condițiile prevăzute de actele normative

invocate de reclamantă.

Reclamanta a declarat recurs, prin care a

solicitat casarea ambelor hotărâri și,

pe fond, admiterea cererii și restrângerea dreptului pârâtei la liberă

circulație în

Spania, pe o perioadă de cel mult 3 ani.

În

motivarea recursului, al cărui temei juridic nu a fost indicat, recurenta a

susținut că soluția pronunțată în cauză ar fi contrară art. 38 lit. a) și art.

39 alin. (1) din Legea nr. 248/2005.

Această

critică, a cărei dezvoltare permite încadrarea în ipoteza prevăzută de art. 304

pct. 9 C. proc. civ., pentru următoarele considerente:

Î

ncepând

cu data de 1 ianuarie 2007, odată cu aderarea României la Uniunea Europeană,

cetățenii români beneficiază de dreptul la liberă circulație și ședere pe

teritoriul statelor membre în condițiile prevăzute de Directiva 2004/3 8/CE a

Parlamentului European și a Consiliului, care are prioritate față de legislația

internă și tratatele de readmisie anterioare.

Potrivit

art. 6 alin. (1) și art. 27 din menționata directivă, cetățenii Uniunii au

dreptul de ședere pe teritoriul unui alt stat membru pe o perioadă de cel mult

3 luni fără nicio formalitate, iar restrângerea acestui drept se poate face

numai pentru motive de ordine publică, siguranță publică sau sănătate publică,

fiind totodată necesar ca măsurile restrictive luate în primele două cazuri să

respecte principiul proporționalității și să se întemeieze exclusiv pe conduita

persoanei în cauză.

Or, în

declarația dată la returnare, pârâta a recunoscut că a părăsit România la data

de 8 septembrie 2004, a locuit 5 zile în Maroc, după care, a plecat în Spania,

de unde a fost returnată la data de 11 mai 2005 de către autoritățile spaniole

pentru ședere ilegală și muncă la negru.

Această

conduită a pârâtei este evident contrară ordinei publice și justifică aplicarea

măsurii restrictive prevăzute de art. 27 alin. (1) din directiva precizată și

art. 38 din Legea nr. 248/2005.

Așa

fiind, conform art. 312 alin. (1) și (3) C. proc. civ., prezentul recurs va fi

admis în sensul casării ambelor hotărâri și rejudecării pricinii.

Totodată,

urmează ca în rejudecare să fie admisă cererea reclamantei și, potrivit art.38

lit. a) din Legea nr. 248/2005 și criteriilor înscrise în art. 27 alin. (2) al

Directivei

2004/3 8/CE, să se limiteze

exercitarea dreptului pârâtei la liberă circulație în Spania

pe timp de

un an.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I

D E

Admite recursul

reclamantei Direcția Generală de Pașapoarte împotriva

deciziei nr. 428 din 8 iunie 2007 a Curții de Apel București.

Casează decizia

recurată precum și sentința nr. 521 din 10 aprilie

2007 a

Tribunalului București, secția a

V

a civilă, și rejudecând admite cererea și

dispune restrângerea dreptului la libera circulație al pârâtei D.E.A.

pe timp de 1 an, pe teritoriul Spaniei.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, azi 15 noiembrie

2007.