ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 3806/2010

Asupra recursului de față: Din examinarea lucrărilor dosarului, constată următoarele: Prin sentința nr. 686 din 14 mai 2008, pronunțată de Tribunalul Maramureș, s-a respins excepția prescripției dreptului la acțiune, invocată de pârâtă. S-a admis acțiunea formulată de reclamanta A.V.A.S., succesoare legală a A.P.A.P.S. București în contradictoriu cu pârâta SC A. SA Baia Mare și, în consecință: A fost obligată pârâta să-i plătească reclamantei 230.149,60 ron reprezentând debit rezultat din convențiile din 14 martie 1994, din 23 martie 1995, din 11 ianuarie 1996 și din 21 noiembrie 2006. Prin decizia civilă nr. 168 din 10 noiembrie 2009, Curtea de Apel Cluj, secția comercială, de contencios administrativ și fiscal a admis apelul declarat de pârâtă, împotriva sentinței mai sus menționate, care a fost schimbată în sensul că s-a respins acțiunea formulată de reclamantă, ca inadmisibilă, pentru neîndeplinirea procedurii de conciliere.

A fost obligată reclamanta intimată A.V.A.S. să-i achite apelantei pârâte suma de 7.509 lei cheltuieli de judecată la fond și apel. În motivarea acestei soluții, instanța de apel a reținut că întrucât reclamanta prin înscrisul depus la dosar nu a făcut dovada că a îndeplinit cerințele parcurgerii procedurii prealabile, respectiv că a încercat soluționarea litigiului prin conciliere directă, că a convocat partea adversă, stabilind în acest scop o dată certă, că a comunicat acesteia pretențiile sale, temeiul lor legal și actele doveditoare, și nici nu a anexat cererii de chemare în judecată rezultatul concilierii sau dovada că de la data primirii convocării au trecut 30 de zile, se constată că nu au fost îndeplinite prevederile imperative ale art. 720 1 C. proc.

civ. Împotriva deciziei curții de apel a declarat recurs reclamanta A.V.A.S., întemeindu-se pe dispozițiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ. și solicitând admiterea recursului, modificarea deciziei atacate, respingerea apelului intimatei și menținerea sentinței tribunalului. Recurenta susține în esență că în mod greșit a fost admis apelul pârâtei și schimbată sentința tribunalului, în sensul respingerii acțiunii reclamantei ca inadmisibilă pentru neîndeplinirea procedurii prealabile, atât timp cât reclamanta A.V.A.S. a îndeplinit procedura de conciliere, arătând în acest sens că intimata a fost convocată în vederea soluționării litigiului prin conciliere directă în data de 24 decembrie 2007 ora 12:30, zi lucrătoare și neprezentarea intimatei la conciliere nu atrage nulitatea procedurii, ca de altfel nici lipsa înscrisului prin care să fie consemnate pretențiile reciproce, împrejurare ce nu este de natură să atragă nulitatea acesteia.

Recursul este fondat. Din examinarea actelor dosarului, se constată următoarele: Rațiunea instituirii de către legiuitor a procedurii concilierii prealabile prevăzute de dispozițiile art. 720 1 C. proc. civ. a fost într-adevăr aceea de a degreva instanțele și a simplifica judecata cauzelor având ca obiect pretenții de natură bănească, ce pot fi soluționate pe cale amiabilă și într-un termen scurt, fiind necesarmente esențial ca părțile, prin voința lor liber și neechivoc exprimată să încerce și să stăruie pentru rezolvarea litigiului intervenit. În această împrejurare, conform practicii judiciare, deja consacrate, s-a stabilit că nerespectarea unora dintre prevederile art. 720 1 C. proc. civ.

nu este de natură a atrage automat nulitatea concilierii, ci numai dacă partea dovedește că i s-a produs o vătămare prin faptul că că nu i-au fost aduse la cunoștință pretențiile celeilalte părți. În speță, se constată că la dosar a fost depusă convocarea la conciliere a pârâtei pentru ziua de 24 decembrie 2007, ora 12:30 și cum intimata pârâtă nu a dovedit că a suferit vreun prejudiciu prin neparcurgerea în totalitate a procedurii concilierii, de altfel imposibil de realizat de vreme ce pârâta nu a răspuns convocării – Înalta Curte apreciază că în speță, scopul și finalitatea avute în vedere de dispozițiile art. 720 1 C. proc. civ. au fost atinse și, în consecință, reține că în mod greșit acțiunea reclamantei a fost respinsă ca inadmisibilă, cu motivarea că nu ar fi îndeplinite întocmai prevederile art. 720 1 C. proc.

civ. Drept urmare, se va admite recursul declarat de reclamanta A.V.A.S. împotriva deciziei Curții de Apel, se va casa decizia atacată și se va trimite cauza spre rejudecare aceleiași instanțe.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Admite recursul declarat de reclamanta A.V.A.S. București împotriva deciziei nr. 168 din 10 noiembrie 2009 a Curții de Apel Cluj, secția comercială, de contencios administrativ și fiscal. Casează decizia recurată și trimite cauza spre rejudecare aceleiași instanțe. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 10 noiembrie 2010.