ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 3309/2009
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 3309/2009 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2009)
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor
din dosar, constată următoarele:
Tribunalul București, secția
a VI-a comercială, prin sentința comercială nr. 13364 din 5 decembrie 2008, a
admis excepția prematurității și a respins acțiunea formulată de reclamanta A.V.A.S.
cu sediul social în București în contradictoriu cu pârâta SC O.R. SA cu sediul
social în Băile Olănești județul Vâlcea.
În fundamentarea acestei
soluții, instanța de fond a reținut că reclamanta a solicitat prin cererea de
chemare în judecată constatarea compensării de drept a unor creanțe reciproce,
cerere evaluabilă în bani.
Conform dispozițiilor
imperative ale art. 720
1
C. proc. civ., în procesele și cererile în
materie comercială evaluabile în bani, înainte de introducerea cererii de
chemare în judecată, reclamantul trebuie să încerce soluționarea litigiului pe
cale amiabilă prin conciliere directă.
Reclamanta A.V.A.S. nu a
convocat pârâta la conciliere, adresa prin care s-a cerut comunicarea acordului
în vederea compensării în termen de 5 zile, neputând ține loc de procedură
prealabilă de conciliere.
Curtea de Apel București, secția
a V-a comercială, prin decizia comercială nr. 239 din 11 mai 2009, a admis
apelul declarat de A.V.A.S. împotriva sentinței comerciale nr. 13364 din 5
decembrie 2008 a Tribunalului București, secția a VI-a comercială, în sensul că
a desființat sentința atacată și a trimis cauza spre rejudecare aceleiași
instanțe.
Instanța de apel a stabilit
că atâta timp partea care invocă excepția prematurității nu face concomitent și
dovada vătămării suferite ca urmare a neîndeplinirii procedurii concilierii
prealabile, dispozițiile art. 720
1
C. proc. civ., nu pot fi aplicate
automat, prin neraportare la prevederile art. 105 alin. (2) C. proc. civ.
Prin insistarea aplicării
dispozițiilor art. 720
1
C. proc. civ., care, așa cum dovedește
practica judiciară, au căzut datorită incidenței normelor comunitare în
desuetudine, instanța de fond a încălcat reclamantei drepturile procesuale
recunoscute și garantate de Constituția România în art. 21 și art. 24,
respectiv dreptul la un proces echitabil și la soluționarea cauzei într-un
termen rezonabil și dreptul la apărare, la formularea și administrarea probelor
necesare dovedirii cererii de chemare în judecată.
Împotriva deciziei
comerciale nr. 239 din 11 mai 2009 pronunțată de Curtea de Apel București, secția
a V-a comercială, a promovat recurs pârâta SC O.R. SA care a criticat această
hotărâre pentru nelegalitate, solicitând în temeiul art. 304 pct. 9 C. proc.
civ., admiterea recursului și modificarea deciziei atacate în sensul
respingerii apelului A.V.A.S., cu consecința menținerii sentinței primei
instanțe.
În dezvoltarea motivelor de
recurs s-a evocat că textul legal al art. 720
1
C. proc. civ., este
constituțional iar prin încălcarea lui pârâta a fost vătămată prin aceea că și
reclamanta la rândul său avea o datorie de 45.924,6345 RON reprezentând
despăgubiri.
Intimata reclamantă A.V.A.S.
a depus întâmpinare, prin care a cerut respingerea recursului.
Înalta Curte, analizând
materialul probator administrat, raportat la criticile aduse prin cererea de
recurs, constată că acestea sunt justificate, urmând a admite recursul pârâtei
SC O.R. SA pentru următoarele considerente.
Este de necontestat că
reglementările art. 720
1
C. proc. civ., au un caracter imperativ și
sunt de maximă actualitate, prin aceea că în procesele și cererile în materie
comercială evaluabile în bani, înainte de introducerea cererii de chemare în
judecată, reclamantul va încerca soluționarea litigiului prin conciliere directă
cu cealaltă parte.
În aceste scop, reclamantul
va convoca partea adversă, comunicându-i în scris pretențiile sale și temeiul
lor legal, precum și toate actele doveditoare pe care se sprijină acestea iar
convocarea se va face prin scrisoare recomandată cu dovadă de primire, prin
telegramă, telex, fax sau orice alt mijloc de comunicare care asigură transmiterea
textului actului și confirmarea primirii acestuia.
De asemenea, data convocării
pentru conciliere nu se va fixa mai devreme de 15 zile de la data primirii
actelor, finalizând cu rezultatul concilierii ce se va consemna într-un înscris
cu arătarea pretențiilor reciproce referitoare la obiectul litigiului și a
punctului de vedere al fiecărei părți.
La rândul său, art. 109 alin.
(2) C. proc. civ., prevede expres că în cazurile anume menționate de lege,
sesizarea instanței competente se poate face numai după îndeplinirea unei
proceduri prealabile, iar dovada îndeplinirii procedurii prealabile se va anexa
la cererea de chemare în judecată.
Chiar pârâta A.V.A.S. prin
întâmpinarea depusă recunoaște că rațiunea concilierii prealabile prevăzută de art.
720
1
C. proc. civ., este aceea de a simplifica și degreva judecățile
având ca obiect pretenții de natură bănească ce pot fi soluționate pe cale amiabilă
și într-un termen scurt.
Din această perspectivă,
apare fără echivoc că aplicarea unei norme juridice având caracter imperativ nu
conduce nici la încălcarea drepturilor procesuale recunoscute și garantate de
legea fundamentală, Constituția României, nici a dreptului la apărare, ea
conferind posibilitatea părților de a soluționa litigiul de natură comercială prin
înțelegere, fiind realizată și celeritatea în cauză.
Mai mult, prevederile art. 720
1
C. proc. civ., sunt într-o deplină concordanță cu spiritul european al art. 6 pct.
1 din C.E.D.O., al echității și judecării într-un termen rezonabil,
instituindu-se o procedură specială de rezolvare a acestor categorii de litigii
ce cuprinde concilierea directă prealabilă a părților și o procedură de
judecată derogatorie de la dreptul comun.
Pentru aceste rațiuni,
urmează a admite recursul declarat de pârâtă împotriva deciziei comerciale nr. 239
din 11 mai 2009 pronunțată de Curtea de Apel, secția a V-a comercială, pe care
în temeiul art. 304 pct. 9 raportat la art. 312 pct. 3 C. proc. civ., o va
modifica în sensul că va respinge apelul declarat de reclamanta A.V.A.S.
București împotriva sentinței comerciale nr. 13.364 din 5 decembrie 2008 a
Tribunalului București, secția a VI-a comercială, ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite recursul declarat de pârâta
SC O.R. SA Băile Olănești împotriva deciziei comerciale nr. 239 din 11 mai 2009
a Curții de Apel București, secția a V-a comercială, pe care o modifică în
sensul că respinge apelul declarat de reclamanta A.V.A.S. București împotriva
sentinței comerciale nr. 13.364 din 5 decembrie 2008 a Tribunalului București, secția
a VI-a comercială, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință
publică, astăzi 10 decembrie 2009.