ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 13.11.2009

ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3787/2009

HOTĂRÂRE
13.11.2009
CAMERĂ
penal
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3787/2009 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2009)

Asupra recursului față;

În baza lucrărilor din dosar

constată următoarele:

Prin încheierea din 4 noiembrie 2009 Curtea de Apel

București, secția a II-a penală pentru cauze cu minori și de familie, având pe

rol soluționarea apelului formulat de inculpatul C.I. împotriva sentinței

penale nr. 122/F din 4 martie 2009 a Tribunalului Ialomița, în baza art. 139 alin.

(1) raportat la art. 145

1

preventive a apelantului cu obligarea de a nu părăsi România fără încuviințarea

instanței. A dispus punerea în libertate deîndată a inculpatului și conform art.

145 alin. (1)

1

și art. 145 alin. (1) C. proc. pen., inculpatul a

fost obligat să respecte condițiile prevăzute de lege în textul art. 145 lit. a),

b), c), d), e) C. proc. pen.

Pentru a dispune astfel,

instanța a motivat că din analiza actelor și lucrărilor dosarului rezultă că după

reaudierea inculpatului, a părții vătămate și a martorelor în fața instanței de

apel, și după efectuarea raportului psihologic privind situația părții vătămate

s-au creat serioase îndoieli asupra veridicității relatărilor părții vătămate

și martorelor B.I. și C.M.

Prin urmare, temeiurile

avute în vedere la luarea și menținerea măsurii arestării preventive s-au

modificat, acesta fiind motivul înlocuirii măsurii arestării preventive.

Împotriva încheierii

menționate a declarat recurs Parchetul de pe lângă curtea de Apel București.

În esență parchetul critică

încheierea ca fiind netemeinică și nelegală întrucât în mod greșit s-a admis

cererea formulată de apelantul inculpat C.I. și s-a dispus înlocuirea măsurii

arestării preventive cu măsura de a nu părăsi țara.

S-a motivat în recursul

procurorului că la judecata în fond C.I. a fost condamnat la 12 ani închisoare

pentru infracțiunea de viol; 4 ani închisoare pentru infracțiunea de incest și

6 luni închisoare pentru infracțiunea de amenințare.

În recurs se motivează că

față de materialul probator administrat până în prezent, măsura arestării

preventive a inculpatului se justifică în continuare și că nu au intervenit

elemente noi.

Recursul parchetului nu este

fondat.

Potrivit dispozițiilor art. 160

b

târziu de 60 de zile legalitatea și temeinicia arestării preventive.

Dacă instanța constată că

arestarea preventivă este nelegală sau că temeiurile care au determinat

arestarea au încetat sau nu există temeiuri noi care să justifice privarea de

libertate dispune prin încheiere motivată revocarea arestării preventive și

punerea deîndată în libertate a inculpatului.

Concomitent, potrivit art. 139

alin. (2) C. proc. pen., când nu mai există temeiuri care să justifice

menținerea măsurii arestării preventive, aceasta trebuie revocată din oficiu

sau la cerere.

În cauză, instanța curții de

apel a examinat temeiurile arestării preventive după ce a dispus și efectuat

probe în legătură cu existența infracțiunii.

Instanța apelului a motivat

că există serioase îndoieli cu privire la probele anterioare care au justificat

arestarea și menținerea arestării preventive în cauză.

Așa fiind, Înalta Curte

observă că încheierea din 4 noiembrie 2009 a Curții de Apel București, este legală și temeinică.

Prin urmare, în baza art. 385

15

pct. 1 lit. b) C. proc. pen., va respinge ca nefondat recursul Parchetului de

pe lângă Curtea de Apel București, onorariul apărătorului din oficiu urmând a

se plăti din fondul M.J.L.C.

Respinge, ca nefondat, recursul

declarat de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București împotriva încheierii

din 4 noiembrie 2009 a Curții de Apel București, secția a II-a penală și pentru

cauze cu minori și de familie, pronunțată în Dosarul nr. 2877/98/2009, privind

pe inculpatul C.I.

Cheltuielile judiciare rămân în

sarcina statului.

Onorariul apărătorului desemnat din

oficiu, în sumă de 100 lei, se va plăti din fondul M.J.L.C.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi

13 noiembrie 2009.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2009-12-17
0,95
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 4251/2009
ă prin aceeași încheiere, a fost apreciată ca fiind legală și temeinică. În aceste condiții, faptul că ulterior instanța de fond nu a mai pus în discuție cererea de înlocuire a măsurii arestării preventive nu poate conduce șa concluzia că a
ÎCCJ 2010-06-09
0,94
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2256/2010
Asupra recursului de față; În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin încheierea de ședință din 27 mai 2010 Curtea de Apel București, secția I penală, a menținut măsura arestării preventive a inculpatului R.D. în baza art. 300
ÎCCJ 2009-12-09
0,94
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 4128/2009
decizia în interesul legii arătată. În ceea ce privește netemeinicia măsurii preventive dispuse, s-a susținut că luarea acesteia nu se impune având în vedere stadiul procesual, faptul că inculpatul și-a recunoscut fapta și a avut o atitudin
ÎCCJ 2012-04-17
0,94
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1196/2012
proc. pen. a restituit cauza Parchetului de pe lângă Tribunalul București în vederea luării tuturor măsurilor pentru refacerea urmăririi penale cu respectarea competenței după materie. În baza art. 332 alin. (3) C. proc. pen. a menținut măs
ÎCCJ 2009-07-15
0,94
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2665/2009
estării preventive, nu s-au modificat într-un interval atât de scurt de timp și nu se justifică liberarea provizorie sub control judiciar a inculpatului. Împotriva încheierii nr. 8 din 9 iulie 2009, pronunțată de Curtea de Apel Craiova, sec
Sursă