ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 80/2010
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 80/2010 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2010)
Asupra recursului de față: Din examinarea actelor și lucrărilor dosarului, constată următoarele: Prin acțiunea introductivă de instanță, reclamanta SC E.S. SRL Panciu a chemat în judecată pe pârâta SC D.S. SRL Tg. Ocna, solicitând să se constate nulitatea absolută a contractului de vânzare-cumpărare nr. 1 din 30 ianuarie 2005, obligarea pârâtei la restituirea sumei de 4.419,90 euro încasată cu titlu de preț și instituirea măsurii sechestrului asiguratoriu asupra bunurilor mobile ale pârâtei până la concurența sumei sus menționate. În motivarea acțiunii, reclamanta a susținut că acest contract este lovit de nulitate absolută, fiind un act simulat, în realitate, părțile încheind o convenție prin care s-a vândut fondul de comerț, vadul comercial și este încheiat cu fraudarea dispozițiilor art. 71, 75, 197 alin. (3) și art. 76 și 78 din Legea nr. 31/1990.
Prin sentința nr. 117 din 3 septembrie 2008, Tribunalul Vrancea, secția comercială, a respins acțiunea reclamantei SC E.S. SRL Panciu, ca neîntemeiată. Pentru a pronunța această soluție, instanța fondului a reținut că între părți s-a încheiat contractul de vânzare-cumpărare nr. 1 din 30 ianuarie 2005, prin care pârâta SC D.S. SRL Tg. Ocna a vândut reclamantei SC E.S. SRL Panciu, echipament foto, prețul convenit fiind de 4.837 euro plus TVA, din care a fost achitată suma de 4.414,90 euro. S-a reținut că motivele invocate sunt neîntemeiate, deoarece nu s-a făcut dovada existenței vreunui act secret care să modifice actul public, astfel încât, instanța fondului a constatat că actul prezentat exprimă voința reală a părților.
În ceea ce privește frauda la lege, instanța a reținut că semnarea actului numai de unul dintre administratori nu constituie fraudă la lege pentru a se putea invoca nulitatea absolută, ci cel mult o cauză de nulitate relativă a actului. A mai reținut instanța că în fapt, reclamanta dorește desființarea actului, iar motivul real al cererii îl constituie starea de nefuncționare a utilajelor, împrejurare care nu este de natură a atrage nulitatea absolută a actului. Soluția instanței de fond a fost menținută de Curtea de Apel Galați, secția comercială, maritimă și fluvială, care prin decizia nr. 1/ A din 12 ianuarie 2009, a respins, ca nefondat, apelul reclamantei. Prin aceeași decizie, a fost respins ca nefondat și apelul pârâtei SC D.S.
SRL Tg. Ocna. În argumentarea soluției pronunțate, curtea de apel a reținut că instanța fondului a analizat cauze prin raportare la situația de fapt expusă de reclamantă și motivarea în drept pe care aceasta a invocat-o în susținerea cererii. S-a constatat că în ceea ce privește caracterul simulat al actului, reclamanta nu a făcut nicio dovadă, iar în ceea ce privește încălcarea dispozițiilor legale din Legea nr. 31/1990 de asemenea, s-a reținut că nu s-a dovedit o atare încălcare, contrar dispozițiilor art. 1169 C. civ. În ceea ce privește susținerea reclamantei referitoare la faptul că validitatea contractului trebuia verificată sub aspectul cauzei ilicite, potrivit dispozițiilor art. 966 – art. 968 C. civ., instanța de control judiciar a reținut că invocarea acestui aspect, pentru prima dată în apel, încalcă dispozițiile art. 294 C. proc.
civ., potrivit cărora în apel nu se poate schimba cauza cererii de chemare în judecată. Împotriva deciziei nr. 1/ A din 12 ianuarie 2009, a declarat recurs reclamanta SC E.S. SRL Panciu, invocând dispozițiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ., în temeiul cărora a solicitat casarea deciziei recurate și a sentinței fondului și în rejudecare, admiterea acțiunii și constatarea nulității absolute a contractului nr. 1 din 30 ianuarie 2005. În argumentarea motivului de nelegalitate invocat, recurenta a reluat istoricul cauzei, cu referire la modalitatea de încheiere a contractului și aspectele de nefuncționalitate a aparatelor foto. A mai susținut recurenta că instanța fondului, în temeiul dispozițiilor art. 129 C. proc.
civ., putea face încadrarea juridică corectă a cererii, iar instanța de apel a considerat în mod greșit că nu poate fi primită susținerea privind cauza ilicită a contractului, nefiind încălcate dispozițiile art. 294 C. proc. civ. Recursul este nefondat, pentru considerentele ce urmează: Motivul prevăzut de dispozițiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ., are de regulă, în vedere încălcarea legii de drept substanțial, mai precis, aplicarea unui text de lege străin de situația de fapt dedusă judecății sau extinderea normei de drept la situații neaplicabile în speță. Din această perspectivă și în raport de dispozițiile legale ce reglementează calea de atac extraordinară a recursului, ca fiind o cale de atac de reformare, nedevolutivă, se vor analiza doar criticile formulate împotriva deciziei recurate, ce vizează eventuale aspecte de nelegalitate, respectiv interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 294 C. proc.
civ. În raport de criticile formulate și analizând decizia recurată sub acest aspect, se constată că dezlegarea dată de instanța de apel s-a fundamentat pe interpretarea și aplicarea corectă a dispozițiilor legale sus menționate, potrivit cărora în apel nu se poate schimba cauza sau obiectul cererii de chemare în judecată și nici nu se pot formula alte cereri noi. Așa fiind, în mod corect instanța a reținut că nu poate face obiectul analizei în această fază procesuală, susținerea referitoare la caracterul ilicit al contractului, invocată fiind pentru prima dată în apel. În ceea ce privește criticile legate de modul de apreciere a probatoriului administrat în cauză, nu pot face obiectul controlului de legalitate, fiind probleme de fapt ce aparțin competenței exclusive a instanței fondului sau apelului.
Așa fiind, pentru considerentele ce preced, în temeiul dispozițiilor art. 312 C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul ca nefondat. În baza art. 274 C. proc. civ., recurenta va fi obligată la 2.400 lei cheltuieli de judecată către intimata SC D.S. SRL Tg. Ocna.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E Respinge recursul declarat de reclamanta SC E.S. SRL Panciu, împotriva deciziei nr. 1/ A din 12 ianuarie 2009, pronunțată de Curtea de Apel Galați, secția comercială, maritimă și fluvială, ca nefondat. Obligă recurenta la 2.400 lei cheltuieli de judecată către intimata SC D.S. SRL Tg. Ocna. Irevocabilă. Pronunțata în ședință publică, astăzi 14 ianuarie 2010.
Grupate prin similitudine semantică
Caută în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.
Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea semantică în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistentul AI. Fără card.