ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 80/2010

Asupra recursului de față:

Din examinarea actelor și

lucrărilor dosarului, constată următoarele:

Prin acțiunea introductivă

de instanță, reclamanta SC E.S. SRL Panciu a chemat în judecată

pe pârâta SC D.S. SRL Tg. Ocna, solicitând să se constate nulitatea

absolută a contractului de vânzare-cumpărare nr. 1 din 30 ianuarie

2005, obligarea pârâtei la restituirea sumei de 4.419,90 euro încasată cu

titlu de preț și instituirea măsurii sechestrului asiguratoriu

asupra bunurilor mobile ale pârâtei până la concurența sumei sus

menționate.

În motivarea acțiunii,

reclamanta a susținut că acest contract este lovit de nulitate

absolută, fiind un act simulat, în realitate, părțile încheind o

convenție prin care s-a vândut fondul de comerț, vadul comercial

și este încheiat cu fraudarea dispozițiilor art. 71, 75, 197 alin.

(3) și art. 76 și 78 din Legea nr. 31/1990.

Prin sentința nr. 117 din 3

septembrie 2008, Tribunalul Vrancea, secția comercială, a respins

acțiunea reclamantei SC E.S. SRL Panciu, ca neîntemeiată.

Pentru a pronunța această

soluție, instanța fondului a reținut că între

părți s-a încheiat contractul de vânzare-cumpărare nr. 1 din 30

ianuarie 2005, prin care pârâta

SC D.S. SRL Tg. Ocna a vândut reclamantei SC E.S. SRL

Panciu, echipament foto, prețul convenit fiind de 4.837 euro plus TVA, din

care a fost achitată suma de 4.414,90 euro.

S-a reținut că motivele

invocate sunt neîntemeiate, deoarece nu s-a făcut dovada existenței

vreunui act secret care să modifice actul public, astfel încât,

instanța fondului a constatat că actul prezentat exprimă

voința reală a părților.

În ceea ce privește frauda la

lege, instanța a reținut că semnarea actului numai de unul

dintre administratori nu constituie fraudă la lege pentru a se putea

invoca nulitatea absolută, ci cel mult o cauză de nulitate

relativă a actului.

A mai reținut instanța

că în fapt, reclamanta dorește desființarea actului, iar motivul

real al cererii îl constituie starea de nefuncționare a utilajelor,

împrejurare care nu este de natură a atrage nulitatea absolută a

actului.

Soluția instanței de fond

a fost menținută de Curtea de Apel Galați, secția comercială,

maritimă și fluvială, care prin decizia nr. 1/ A din 12 ianuarie

2009, a respins, ca nefondat, apelul reclamantei. Prin aceeași decizie, a

fost respins ca nefondat și apelul pârâtei

SC D.S. SRL Tg. Ocna.

În argumentarea soluției

pronunțate, curtea de apel a reținut că instanța fondului a

analizat cauze prin raportare la situația de fapt expusă de

reclamantă și motivarea în drept pe care aceasta a invocat-o în

susținerea cererii. S-a constatat că în ceea ce privește

caracterul simulat al actului, reclamanta nu a făcut nicio dovadă,

iar în ceea ce privește încălcarea dispozițiilor legale din

Legea nr. 31/1990 de asemenea, s-a reținut că nu s-a dovedit o atare

încălcare, contrar dispozițiilor art. 1169 C. civ.

În ceea ce privește

susținerea reclamantei referitoare la faptul că validitatea

contractului trebuia verificată sub aspectul cauzei ilicite, potrivit

dispozițiilor art. 966 – art. 968 C. civ., instanța de control

judiciar a reținut că invocarea acestui aspect, pentru prima

dată în apel, încalcă dispozițiile art. 294 C. proc. civ.,

potrivit cărora în apel nu se poate schimba cauza cererii de chemare în

judecată.

Împotriva deciziei nr. 1/ A din 12

ianuarie 2009, a declarat recurs reclamanta SC E.S. SRL Panciu, invocând

dispozițiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ., în temeiul cărora a

solicitat casarea deciziei recurate și a sentinței fondului și

în rejudecare, admiterea acțiunii și constatarea nulității

absolute a contractului nr. 1 din 30 ianuarie 2005.

În argumentarea motivului de

nelegalitate invocat, recurenta a reluat istoricul cauzei, cu referire la

modalitatea de încheiere a contractului și aspectele de

nefuncționalitate a aparatelor foto. A mai susținut recurenta că

instanța fondului, în temeiul dispozițiilor art. 129 C. proc. civ.,

putea face încadrarea juridică corectă a cererii, iar instanța

de apel a considerat în mod greșit că nu poate fi primită

susținerea privind cauza ilicită a contractului, nefiind

încălcate dispozițiile art. 294 C. proc. civ.

Recursul este nefondat, pentru

considerentele ce urmează:

Motivul prevăzut de

dispozițiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ., are de regulă, în vedere

încălcarea legii de drept substanțial, mai precis, aplicarea unui

text de lege străin de situația de fapt dedusă

judecății sau extinderea normei de drept la situații

neaplicabile în speță.

Din această perspectivă

și în raport de dispozițiile legale ce reglementează calea de

atac extraordinară a recursului, ca fiind o cale de atac de reformare,

nedevolutivă, se vor analiza doar criticile formulate împotriva deciziei

recurate, ce vizează eventuale aspecte de nelegalitate, respectiv

interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 294 C. proc. civ.

În raport de criticile formulate

și analizând decizia recurată sub acest aspect, se constată

că dezlegarea dată de instanța de apel s-a fundamentat pe

interpretarea și aplicarea corectă a dispozițiilor legale sus

menționate, potrivit cărora în apel nu se poate schimba cauza sau

obiectul cererii de chemare în judecată și nici nu se pot formula

alte cereri noi. Așa fiind, în mod corect instanța a reținut

că nu poate face obiectul analizei în această fază

procesuală, susținerea referitoare la caracterul ilicit al contractului,

invocată fiind pentru prima dată în apel.

În ceea ce privește criticile

legate de modul de apreciere a probatoriului administrat în cauză, nu pot

face obiectul controlului de legalitate, fiind probleme de fapt ce aparțin

competenței exclusive a instanței fondului sau apelului.

Așa fiind, pentru

considerentele ce preced, în temeiul dispozițiilor art. 312 C. proc. civ.,

Înalta Curte va respinge recursul ca nefondat.

În baza art. 274 C. proc. civ., recurenta

va fi obligată la 2.400 lei cheltuieli de judecată către

intimata SC D.S. SRL Tg. Ocna.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de

reclamanta SC E.S. SRL Panciu, împotriva deciziei nr. 1/ A din 12 ianuarie

2009, pronunțată de Curtea de Apel Galați, secția comercială,

maritimă și fluvială, ca nefondat.

Obligă recurenta la 2.400 lei

cheltuieli de judecată către intimata SC D.S. SRL Tg. Ocna.

Irevocabilă.

Pronunțata în

ședință publică, astăzi 14 ianuarie 2010.