ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 4129/2008

Asupra

recursului de față

În baza

lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 111 din 8 octombrie

2008, Curtea de

Apel lași, secția penală, a respins, ca nefondată,

plângerea

formulată de petiționara SC V. Dumbrava

SA Vaslui

împotriva rezoluțiilor nr.

460/P/2007 din 10 aprilie 2008 a Parchetului

de pe lângă Curtea de Apel

lași și nr. 485/ll/2/2008 din 12 iunie 2008 a procurorului general, pe care

Ie-a menținut.

S-au reținut, în esență, următoarele:

Prin

plângerea formulată la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel lași, petiționarul

a solicitat efectuarea de cercetări față de executorul judecătoresc B.M. pentru

pretinsa săvârșire a

infracțiunilor

prevăzute de art. 246, art. 248

1

și art. 291 C. pen.,

susținând

că, în calitate de executor judecătoresc, a solicitat Judecătoriei Vaslui, în

numele SC F. SRL Huși,

încuviințarea executării

silite a contractului nr. 16 din 10 mai 2001 încheiat

cu petiționara,

deși contractul respective nu îndeplinea condițiile pentru a constitui titlu

executoriu. Ulterior, executorul a vândut la licitație publică imobilul

petiționarei situate în Vaslui, cu încălcarea dispozițiilor procesual civile

care

reglementează o asemenea vânzare, uzând

de un certificat de grefă

eliberat

de Judecătoria Vaslui, care nu îndeplinea condițiile de formă

și nu

cuprindea descrierea imobilului vândut, omisiune ce a condus la vânzarea

nelegală a acestuia.

Prin

rezoluția din 10 aprilie 2008, dată în dosarul

nr. 460/P/2007 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel lași, după

redeschiderea și completarea cercetărilor, urmare

admiterii plângerii

petiționarei și infirmării parțiale a primei

rezoluții de neîncepere a urmăririi penale dispusă față de același intimat, în

baza art. 228 alin. (6) și art. 10 lit. d) C. proc. pen., s-a dispus

neînceperea urmăririi penale față de intimatul executor judecătoresc, pentru

infracțiunile prevăzute de art. 246 raportat la art. 248

1

C. pen. și

art. 246 C. pen., reținându-se, din

verificările efectuate, că nu sunt

întrunite elementele constitutive ale

infracțiunii de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor în formă

calificată, iar pentru infracțiunea prevăzută de art. 246 C. pen. a intervenit

prescripția, pentru următoarele motive:

Din

actele premergătoare efectuate, s-a reținut că nu este îndeplinită condiția

esențială pentru existența infracțiunii prevăzute de art. 246 combinat cu art. 248

1

C. pen., în raport de cuantumul minim al pagubei materiale, care trebuie să fie

de cel puțin 200.000 RON, întrucât în cauză prețul de vânzare a imobilului

stabilit de către executorul judecătoresc în cadrul formalităților

premergătoare vânzării imobiliare a fost de 1.065.800.000 lei.

în ce

privește contractul de vânzare-cumpărare, s-a reținut că acesta a fost investit

cu formulă executorie de către Judecătoria Huși, la data de 22 ianuarie 2002,

devenind titlu executoriu, fiind certificat

în

acest sens în cuprinsul înscrisului. în baza acestui titlu executoriu,

la

cererea formulată de creditorul SC F. SRL Huși, Judecătoria Vaslui, a dispus

încuviințarea executării silite împotriva debitorului SC V. Dumbrava Vaslui SA,

constatând că sunt îndeplinite dispozițiile art. 372 și art. 373 C. proc. civ.

în temeiul dispoziției instanței de judecată, executorul judecătoresc B.M. era

obligat să procedeze la urmărirea bunurilor imobile și mobile ale debitorului.

î

n

concluzie, s-a mai reținut că actele premergătoare efectuate în cauză nu au

condus la constatarea împrejurării că executorul judecătoresc și-ar fi

îndeplinit defectuos atribuțiile de serviciu prin constituirea dosarului de

executare silită, acesta procedând în conformitate cu dispozițiile legale la

executarea silită prin vânzare la licitație publică, dispusă de instanța de

judecată.

Referitor

la infracțiunea prevăzută de art. 246 C. pen., pretins săvârșită la data de 2

august 2002, s-a reținut că s-a împlinit termenul de prescripție la data de 2

august 2007.

De

asemenea, au fost respinse cererile de acordare a

despăgubirilor materiale și de luare a măsurilor asigurătorii, în

raport

de faptul că în cauză nu s-a început urmărirea penală.

Prin

rezoluția din 12 iunie 2008, dată în dosarul

nr.

485/ll/2/2008 a procurorului general, a fost menținută rezoluția de neîncepere

a urmăririi penale, ca fiind legală și temeinică.

Prin

plângerea depusă la instanță, petiționara a criticat ambele rezoluții.

Instanța

de fond, prin sentința penală sus-menționată, a respins, ca nefondată,

plângerea petiționarei, reținând, în esență, următoarele:

Din

actele premergătoare administrate în cauză, rezultă că executorul judecătoresc

a respectat dispozițiile legale cu ocazia executării silite a debitorului SC V.

Dumbrava SA Vaslui, în baza titlului executoriu emis de Judecătoria Huși și

încuviințat a fi executat silit de către aceiași judecătorie, astfel că nu

se poate reține intenția acestuia de a-și încălca

atribuțiile de serviciu sau de a le îndeplini în mod defectuos, care să producă

o vătămare

intereselor petiționarei.

Drept urmare, s-a apreciat în mod corect că nu

sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de art. 246

combinat cu art. 248

1

C. pen., inclusiv sub aspectul valorii

prejudiciului și că s-a împlinit termenul de prescripție a răspunderii penale

cu privire la

cealaltă infracțiune reclamată.

Totodată,

în mod legal au fost respinse de către procuror pretențiile civile formulate de

petiționară și cererea de luare a măsurilor asigurătorii asupra bunurilor

intimatului, față de soluția de neîncepere a urmăririi penale.

Împotriva

sentinței a declarat recurs petiționara, pe care însă nu l-a motivat.

Recursul

declarat de petiționară împotriva sentinței este

nefondat.

Din

examinarea lucrărilor dosarului, se constată că, în mod

corect, instanța de fond a dispus respingerea plângerii formulate de

petiționară,

ca nefondată. Într-adevăr, așa cum rezultă din actele premergătoare efectuate,

în cauză nu sunt indicii cu privire la săvârșirea infracțiunilor reclamate în

sarcina executorului judecătoresc.

Din

analiza actelor premergătoare, rezultă că intimatul și-a exercitat atribuțiile

de serviciu, în conformitate cu dispozițiile legii,

așa cum în mod corect a reținut instanța de fond în considerente.

Procedura

executării silite s-a efectuat cu respectarea

dispozițiilor

legale, apreciindu-se, în mod corect, că nu sunt întrunite

elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute

de art. 246 combinat

cu art. 248

1

C. pen. și că s-a împlinit

termenul de prescripție a răspunderii penale cu privire la infracțiunea

prevăzută de art. 246 C. pen.

Criticile

recurentei petiționare, referitoare la actele

executorului

judecătoresc puteau fi soluționate fie prin recurgerea la

contestarea

acestora în condițiile art. 57 din Legea nr. 188/2000, fie prin exercitarea,

conform dispozițiilor procesuale, a căilor de atac prevăzute de lege.

Î

n

raport de considerentele expuse, se constată că sentința instanței de fond este

temeinică și legală, urmând a fi respins, ca nefondat, recursul declarat de

petiționarei, cu obligarea acesteia la plata cheltuielilor judiciare către

stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN

NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge,

ca nefondat, recursul declarat de recurenta petiționară SC V. Dumbrava S.A.

Vaslui împotriva sentinței penale nr. 111 din 8 octombrie 2008 a Curții de Apel

lași, secția penală.

Obligă recurenta petiționară la plata sumei de

200 lei cu titlul de cheltuieli judiciare către stat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință

publică, azi 11 decembrie 2008.