ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1853/2010
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1853/2010 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2010)
Asupra recursurilor de față;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin
încheierea din
26 aprilie
2010 a Curții de Apel București, secția a II-a penală și pentru cauze cu minori
și de familie, pronunțată în Dosarul nr. 22966/3/2009 a fost menținută starea
de arest a inculpaților N.G.I. (fiul lui A. și F.), S.C.I. (fiul lui V. și M.F.),
S.E.A. (fiul lui L. și M.), R.C.M. (fiul lui F. și F.), B.C.A. (fiul lui A. și
A.), A.A.C. (fiul lui V. și C.) și V.R.M. (fiul lui A. și C.C.).
Pentru a dispune astfel instanța a reținut că prin sentința
penală nr. 161 din 4 februarie 2010 a Tribunalului București au fost condamnați
inculpații N.G.I. la pedeapsa rezultantă de 10 ani închisoare pentru săvârșirea
infracțiunilor prevăzute de art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000; art. 26 C.
pen. raportat la art. 3 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 și art. 8 din Legea nr.
39/2003; A.A.C. la pedeapsa rezultantă de 10 ani închisoare pentru săvârșirea
infracțiunilor prevăzute de art. 2 alin. (1) și (3) alin. (1) din Legea nr. 143/2000;
V.R.M. la pedeapsa rezultantă de 5 ani închisoare pentru săvârșirea
infracțiunilor prevăzute de art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 și art. 8
din Legea nr. 39/2003; B.C.A. la pedeapsa rezultantă de 5 ani închisoare pentru
săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000
și art. 8 din Legea nr. 39/2003; S.C.I. la pedeapsa rezultantă de 5 ani
închisoare pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 2 alin. (1) din
Legea nr. 143/2000 și art. 8 din Legea nr. 39/2003; S.E.A. la pedeapsa de 5 ani
închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 2 alin. (1) și (2)
din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen. la care s-a
adăugat, conform art. 83 C. pen. pedeapsa de 3 ani închisoare aplicată prin
sentința penală nr. 1383/2008 a Tribunalului București și R.C.M. la pedeapsa de
2 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 2 alin. (1)
din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen. la care s-a
adăugat, conform art. 83 C. pen., pedeapsa de 1 an aplicată prin sentința
penală nr. 176/2009 a Judecătoriei Sectorului 6 București, că temeiurile avute
în vedere la arestarea lor se mențin și că ele impun, în continuare privarea de
libertate a acestor inculpați.
Împotriva acestei încheieri au declarat recurs inculpații N.G.I.,
S.C.I., B.C.A., A.A.C. și V.R.M. care au susținut că măsura arestării
preventive nu mai este justificată și au solicitat revocarea acesteia și
judecarea în stare de libertate.
Recursurile declarate nu sunt întemeiate.
În conformitate cu dispozițiile art. 300
2
C.
proc. pen. în cauzele în care inculpatul este arestat, instanța este datoare să
verifice în cursul judecății legalitatea și temeinicia arestării preventive iar
potrivit art. 160
b
alin. (3) din același cod, când constată că
temeiurile care au determinat arestarea impun în continuare privarea de libertate,
instanța, prin încheiere motivată, dispune menținerea stării de arest.
Pe de altă parte, prin art. 5 alin. (1) lit. a) din
Convenția europeană a drepturilor omului s-a statuat că o persoană poate fi
lipsită de libertate dacă este reținută legal în baza condamnării pronunțate de
un tribunal competent.
Din examinarea actelor dosarului se constată că arestarea
inculpaților s-a dispus în baza art. 145 lit. f) C. proc. pen. existând motive
temeinice de a bănui că aceștia au comis infracțiunile de trafic de droguri de
risc, trafic internațional de droguri de risc și constituire de grup
infracțional în scopul săvârșirii de infracțiuni, reținându-se că în cursul
lunilor martie - aprilie 2009 au adus din Olanda diverse cantități de cannabis
- drog de risc, pe care le-au valorificat în România, fiind surprinși în
flagrant după efectuarea unor astfel de tranzacții ilicite.
Având în vedere probele de vinovăție administrate Tribunalul
București a dispus cum s-a arătat mai sus condamnarea inculpaților la pedepse
privative de libertate în baza art. 2 alin. (1) și (3) alin. (1) din Legea nr. 143/2000
și în baza art. 8 din Legea nr. 39/2003.
Ținând seama de probatoriul cauzei și de soluția de
condamnare, Curtea constată că, nu au dispărut temeiurile avute în vedere la
luarea măsurii arestării preventive, că menținerea acestei măsuri de către
instanța de apel este pe deplin justificată și conformă cu dispozițiile legale
evocate și că lăsarea în libertate a inculpaților prezintă pericol concret
pentru ordinea publică, derivat din natura, gravitatea și rezonanța în
comunitate a faptelor și din împrejurările comiterii lor.
Față de considerentele ce preced, Curtea, în baza art. 385
15
pct. 1 lit. b) și a art. 192 alin. (2) C. proc. pen. urmează a respinge ca
nefondate recursurile declarate de inculpații N.G.I., S.C.I., B.C.A., A.A.C. și
V.R.M., cu obligarea acestora la cheltuieli judiciare către stat.
Se va stabili ca onorariul pentru apărătorii desemnați din
oficiu să fie avansate din fondul M.J.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge ca nefondate recursurile
declarate de inculpații N.G.I., S.C.I., B.C.A., A.A.C. și V.R.M. împotriva
încheierii din 26 aprilie 2010 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a
II-a penală și pentru cauze cu minori și de familie, în Dosarul nr. 22966/3/2009.
Obligă recurenții inculpați N.G.I. și S.C.I. la plata sumei
de câte 300 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de
câte 100 lei, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu se va
avansa din fondul M.J.
Obligă recurenții inculpați B.C.A., A.A.C. la plata sumei de
câte 300 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de câte
100 lei, reprezentând onorariile apărătorilor desemnați din oficiu se va avansa
din fondul M.J.
Obligă recurentul inculpat V.R.M. la plata sumei de 250 lei
cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 50 lei,
reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu până la prezentarea
apărătorului ales se va avansa din fondul M.J.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi 10
mai 2010.