ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2988/2010

Asupra recursului de față,

Din examinarea lucrărilor din

dosar, constată următoarele:

Prin acțiunea înregistrată

pe rolul Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios

administrativ și fiscal, reclamantul C.N.S.A.S. a solicitat în contradictoriu

cu pârâtul B.M., constatarea calității acestuia de colaborator al

securității.

În motivarea acțiunii, s-a

susținut, în esență, faptul că în urma cererii formulate de

numitul

I.

S. înregistrată la C.N.S.A.S.

sub nr. P 658 din 07 februarie 2008, a fost demarată, în condițiile art.

3

lit.

I) coroborat cu art. 33 alin. (1)

din O.U.G. nr. 24/2008, verificarea pârâtului B.M., procuror în cadrul

Parchetului de pe lângă Judecătoria Târgu Mureș sub aspectul

stabilirii

calității acestuia de

lucrător sau colaborator al Securității. S-a mai arătat, în

esență, faptul că din verificările efectuate, a rezultat

că pârâtul a fost recrutat, în calitate de gazdă a casei de întâlniri

la data de 26 aprilie 1978, cu numele conspirativ, N. în scopul

„conspirării legăturii cu rețeaua informativă din cadrul

Depoului C.F.R. Cluj și din cadrul L.I.M. nr. 3 al I.M.M.R. Cluj” existând

angajamentul olograf al acestuia. Având în vedere că înlesnirea

activității de culegere a informațiilor de la rețeaua

informativă, prin punerea la dispoziția organelor de securitate a

locuinței, în mod voluntar, activitate, se încadrează în

dispozițiile art. 2 lit. b) teza a IV - a din O.U.G. nr. 24/2008,

reclamantul a solicitat constatarea calității pârâtului de

colaborator al Securității.

Prin sentința

civilă

nr. 3104 din 6 octombrie 2009,

Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ

și fiscal, a admis acțiunea formulată de reclamantul C.N.S.A.S.,

și în consecință, a constatat existența

calității

de colaborator al

Securității cu privire la pârâtul B.M.

Pentru a hotărî astfel, curtea

de apel a reținut, în esență, faptul că, în cauză sunt

întrunite condițiile prevăzute de art. 2 lit. b) Teza a IV-a din

O.U.G. nr. 24/2008, pentru ca pârâtul să fie considerat colaborator al

Securității, din actele dosarului rezultând, faptul că acesta a

pus la dispoziția Securității spațiul deținut cu titlu

de birou în calitatea sa de administrator de cămin, fiind deplin

conștient de scopul utilizării acestuia, așa cum rezultă

din cuprinsul angajamentului olograf aflat în probațiune la dosarul cauzei,

punerea la dispoziția Securității a Spațiului respectiv

fiind dovedită atât de existența acestui angajament (necontestat de

pârât) cât și de consemnările ofițerilor care l-au folosit

și tabelul cu întâlnirile avute cu ceilalți colaboratori.

Împotriva acestei sentințe a

declarat recurs pârâtul, în termen, motivat pentru nelegalitate și

netemeinicie.

Motivele de recurs se

încadrează în dispozițiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ.,

invocându-se greșita aplicare a dispozițiilor art. 2 lit. b) teza IV

din O.U.G. nr. 24/2008 în raport de probele administrate și de

situația corectă a recurentului - pârât.

În motivele de recurs se arată

că în mod greșit a fost constatată existența de colaborator

al pârâtului în condițiile în care nu sunt îndeplinite cerințele

legale pentru a fi considerat colaborator al securității.

Se arată că recurentul nu

a dat nici o notă informativă organelor securității, din

acte nu rezultă punerea la dispoziție a biroului de lucru nu

rezultă prejudicierea dreptului vreunei persoane, iar de existența

angajamentului scris la data de 26 aprilie 1978 a luat

cunoștință cu ocazia prezentului proces.

Se solicită admiterea

recursului și pe fond respingerea acțiunii ca neîntemeiate.

Analizând recursul declarat în

raport de motivele invocate, Curtea îl apreciază, ca nefondat, pentru

următoarele considerente.

Sentința atacată este

legală și temeinică fiind dată cu aplicarea corectă a

dispozițiilor art. 2 lit. b) teza IV din O.U.G. nr. 24/2008 în raport de

probele administrate și conduita recurentului - pârât.

În mod corect s-a constatat

existența calității de colaborator al Securității în

cea ce-l privește pe recurent care fapt de necontestat prin angajamentul

semnat, la data de 26 aprilie 1978, a pus la dispoziția organelor de

securitate biroul său de lucru „pentru probleme de serviciu, sens în care

voi asigura măsurile de conspirativitate”.

Totodată, prin acest angajament

recurentul s-a obligat să furnizeze note informative pe care le va semna

cu numele conspirativ N. Faptul că recurentul nu a furnizat personal

Securității note informative nu infirmă calitatea acestuia de

colaborator corect constatată prin sentința atacată, în

condițiile în care biroul său a reprezentat pentru organele de securitate

casă gazdă N. și a fost folosit efectiv de Securitate pentru culegerea

de informații.

Situația recurentului se

încadrează în ipoteza legală reglementată de dispozițiile art.

2 lit. b) teza IV din O.U.G. nr. 24/2008 și anume punerea voluntară

la dispoziție a locuinței sau a altui spațiu deținut a biroului

în cazul recurentului în vederea înlesnirii culegerii de informații de

către organele de securitate. Faptul că nu s-a probat procedura de

prejudicii vreunei persoane nu reprezintă temei justificat nefiind o

cerință prevăzută de teza a IV-a a art. 2 lit. b) din O.U.G.

nr. 24/2008.

Față de cele expuse mai

sus, Curtea, în baza art. 312 alin. (1) și (2) C. proc. civ., va respinge

recursul, ca nefondat, susținând ca legală și temeinică

sentința pronunțată de instanța de fond.

PENTRU ACESTE MOTIVE

IN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de B.M.

împotriva sentinței

civile

nr. 3104

din

6 octombrie 2009 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și

fiscal, ca nefondat.

Irevocabilă.

Pronunțată în

ședință publică, astăzi 7 iunie 2010.