ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 26.05.2010

ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2787/2010

HOTĂRÂRE
26.05.2010
CAMERĂ
contencios
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2787/2010 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2010)

Asupra conflictului negativ de

competență de față;

Din examinarea lucrărilor din

dosar, constată următoarele:

Prin acțiunea,

înregistrată la 3 august 2009, la Tribunalul Iași, reclamantul C.C. a

solicitat anularea deciziei nr. 53/2009 prin care Comisia superioară de

disciplină din cadrul C.M.R. i-a respins contestația formulată împotriva

deciziei nr. 1 din 8 ianuarie 2009 pronunțată de Comisia locală

de disciplină a Colegiului Medicilor Iași.

Prin sentința nr. 672/ CA din 6

noiembrie 2009, Tribunalul Iași, secția comercială, contencios

administrativ și fiscal, a declinat competența de soluționare a

cauzei în favoarea Curții de Apel Iași, secția de contencios

administrativ și fiscal.

Pentru a pronunța această

soluție, tribunalul a reținut că acțiunea reclamantului

este de competența curții de apel, în raport de calitatea pârâtului

de instituție publică centrală și de prevederile art. 3 pct.

1 C. proc. civ., coroborate cu dispozițiile art. 10 din Legea nr. 554

/2004.

Curtea de Apel Iași, secția

de contencios administrativ și fiscal, a pronunțat sentința nr. 9/

CA din 18 ianuarie 2010 prin care a declinat competența de

soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Iași și pentru

rezolvarea conflictului negativ de competență astfel ivit, a dispus

înaintarea dosarului la Înalta Curte de Casație și Justiție.

Hotărârea curții de apel

s-a întemeiat pe dispozițiile art. 451 din Legea nr. 95/2006, care

prevăd o procedură specială de contestare la secția de

contencios administrativ a tribunalului în a cărui rază își

desfășoară activitatea  medicul cercetat de comisia de disciplină.

Legal investită în temeiul

dispozițiilor art. 22 alin. (3) C. proc. civ., pentru soluționarea conflictului

negativ de competență, Înalta Curte va stabili că Tribunalul Iași

este competent să se pronunțe în primă instanță pentru

următoarele considerente:

Conform dispozițiilor art. 451

din Legea nr. 95/2006, împotriva deciziei de sancționare a Comisiei

Superioare de disciplină, în termen de 15 zile de la comunicare, medicul

sancționat poate formula o acțiune în anulare la secția de

contencios administrativ a tribunalului în a cărui rază își

desfășoară activitatea.

Din interpretarea sistematică a

Legii nr. 95/2006 rezultă că textul de lege susmenționat prevede

o procedură specială pentru răspunderea disciplinară a

medicului, fără a reglementa expres toate ipotezele juridice pentru

stabilirea acestei forme de răspundere.

Identitatea de rațiune a legii impune

însă identitatea de tratament procedural față de titularii

acțiunii în justiție, astfel că nu se justifică în mod

obiectiv o diferențiere a acestora sub aspectul instanței competente să

se pronunțe asupra acțiunii în anulare formulată împotriva

deciziei pronunțate de Comisia superioară de disciplină din

cadrul C.M.R.

În consecință, Înalta

Curte va stabili că în primă instanță este competent

să se pronunțe asupra prezentei cauze Tribunalul Iași, ca

instanță de contencios administrativ.

Stabilește competența de soluționare

a cauzei privind pe C.C. și C.M.R. în favoarea Tribunalului Iași.

Irevocabilă.

Pronunțată în

ședință publică, astăzi 26 mai 2010.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2010-10-22
0,95
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4494/2010
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin acțiunea formulată, reclamanta N.V. a solicitat anularea deciziei nr. 29 din 14 martie 2008 a Comisiei Superioare de Disciplină a Colegiului Medicilo
ÎCCJ 2010-10-15
0,94
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4370/2010
râtul i-a răspuns abia după trei luni, fără însă a răspunde în mod clar celor sesizate, ci a încercat inducerea sa în eroare prin afirmații evazive, ce nu lămuresc situația de fapt. Reclamantul și-a întemeiat cererea pe dispozițiile O.G. nr
ÎCCJ 2013-02-05
0,94
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 581/2013
t competența de soluționare a cauzei în favoarea Curții de Apel București, secția a VIII-a Contencios administrativ și fiscal, în raport de dispozițiile art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004. Prin Sentința civilă nr. 5496 din 3 octombrie
ÎCCJ 2010-02-04
0,94
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 566/2010
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin acțiunea înregistrată pe rolul Curții de Apel Iași, secția de contencios administrativ și fiscal, reclamanta R.C. a solicitat în contradictoriu cu pâ
ÎCCJ 2010-01-22
0,94
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 308/2010
Psihiatrie Socola Iași, ce desfășoară activitate în regim de autoritate publică. S-a apreciat că actele medicale din dosar sunt de natură a produce efecte directe asupra persoanei în cauză, asupra drepturilor legale și intereselor sale legi
Sursă