ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 3249/2009
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 3249/2009 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2009)
Asupra recursului de față:
Din examinarea lucrărilor din dosar,
constată următoarele:
Prin sentința nr. 10563 din 14 octombrie
2008, Tribunalul București, secția a VI-a comercială, a admis în parte acțiunea
precizată formulată de reclamantul B.G. în contradictor cu pârâtele SC T.M.M.G.
C. SRL BUCUREȘTI, SC T. SRL ITALIA și L.M. și în consecință, în baza art. 110
alin. (2) și art. 132 din Legea nr. 31/1990 republicată a anulat hotărârea
adunării generale a asociaților SC T.M.M.G. C. SRL BUCUREȘTI din 15 februarie
2008.
Prin aceeași sentință s-au respins
excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâților și capătul de cerere
având ca obiect anularea proceselor verbale ale AGA SC T.M.M.G. C. SRL din 14
februarie 2008 și 15 februarie 2008, acesta din urmă ca inadmisibil.
Excepția lipsei calității procesuale
pasive s-a respins reținându-se că cei trei copârâți au calitatea de asociați
în SC T.M.M.G. C. SRL iar capătul de cerere având ca obiect anularea proceselor
verbale ale adunărilor generale din 14 și 15 februarie 2004 s-a respins ca
inadmisibil cu motivarea că aceste înscrisuri nu fac obiectul unor căi de atac
potrivit legii comerciale.
În ceea ce privește cererea de anulare a
hotărârii adunării generale din 15 februarie 2008, aceasta s-a apreciat ca
întemeiată reținându-se că stabilirea locului ținerii adunării în Milano,
Italia, la sediul asociatei SC T. SRL încalcă prevederile art. 110 alin. (2)
care dispun în sensul că adunările se vor ține la sediul societății și în
circumstanțe excepționale într-o altă locație.
Curtea de Apel București, secția a V-a
comercială, prin decizia nr. 52 din 2 februarie 2009 a respins apelul declarat
de apelanții pârâți, apreciind ca neîntemeiate criticile acestora cu privire la
excepția lipsei calității procesuale pasive și aplicarea prevederilor art. 110
alin. (2) din Legea nr. 31/1990.
Instanța de apel a reținut identitatea de
persoane în ce privește raportul juridic obligațional privitor la convocarea
unei adunări generale a asociaților de către ceilalți asociați mai puțin de
reclamant, relativ la locul desfășurării adunării generale, pe de o parte, iar
pe de altă parte, dispozițiile art. 132 alin.(5) din Legea nr. 31/1990
stabilesc, dar nu la modul exclusiv, că judecata cererii de anulare se face în
contradictoriu cu societatea.
În ce privește aplicarea art. 110 alin. (2)
din Legea nr. 31/1990, chiar dacă instanța de fond a reținut greșit incidența
lui, acesta fiind incident societăților pe acțiuni, raționamentul este corect
față de prevederile art. 195 alin. (1) din lege care în raport de art. 110
alin. (1) nu permit derogări.
În contra deciziei menționate au declarat
recurs pârâții SC T.M.M.G. C. SRL, SC T. SRL și L.M. în baza art. 304 pct. 8 și
9 C. proc. civ., în dezvoltarea criticilor formulate arătând că:
- soluția de respingere a excepției
lipsei calității procesuale pasive a pârâților este greșită prin raportare la
prevederile art. 132 alin. (2) și (5) din Legea nr. 31/1990 republicată;
- greșit s-a făcut aplicarea art. 195
alin. (1) din Legea nr. 31/1990 incidentă fiind prevederea convențională din art.
8 alin. (2) din statut în sensul că adunările generale se pot ține și la locul
arătat în convocare;
- instanța nu a precizat pe care
hotărâre din data de 15 februarie 2008 a anulat-o;
Intimatul B.G. a depus întâmpinare
la dosar
prin
care a solicitat respingerea recursului ca nefondat și menținerea ca legală a
deciziei atacate ale cărei considerente le susține.
Recursul nu este fondat.
În ce privește critica
soluționării excepției lipsei calității procesuale pasive se constată
netemeinicia acesteia.
Potrivit art. 196 din Legea nr. 31/1990
„Dispozițiile prevăzute pentru societățile pe acțiuni, în ce privește dreptul
de a ataca hotărârile adunării generale, se aplică și societăților cu
răspundere limitată...”.
Prin urmare art. 132 din lege care
reglementează dreptul acționarilor de a ataca hotărârile adunării generale și
procedura de valorificare a acestui drept se aplică limitat și în măsura
compatibilității respectivelor prevederi cu natura mixtă a societăților cu
răspundere limitată, de persoane și de capitaluri.
În acest context, prevederea pe care
recurenții o invocă, art. 132 alin. (5) și care dispune ca: „Cererea se va
soluționa în contradictoriu cu societatea reprezentată prin consiliul de
administrație respectiv prin directorat”, nu se aplică decât limitat
societăților cu răspundere limitată în sensul că se va soluționa în
contradictor cu societatea și cu asociații care ar putea opune o vătămare
nemijlocită prin hotărârea judecătorească ce se va adopta.
Cu privire la critica aplicării
și interpretării prevederilor art. 195 alin. (1) din LSC este evident din
redactarea acestuia: „administratorii sunt obligați să convoace adunarea
asociaților la sediul social, cel puțin o dată pe an sau de câte ori este
necesar” că această dispoziție nu are caracter derogator, nelăsând
posibilitatea asociaților să convină altfel, respectiv să stabilească un alt
loc al ținerii adunării, ca în speța de față.
Critica cu privire la hotărârea sau hotărârile din 15 februarie 2008
care au fost anulate, este clar că s-a dispus anularea a tot ceea ce adunarea
generală a hotărât în data de 15 februarie 2008 cu încălcarea prevederilor art.
195 alin. (1) din L.S.C. ca acte subsecvente convocării nelegale a adunării
generale.
Așa fiind, Înalta Curte în raport art. 304 pct. 9 C. proc. civ. în care
se încadrează criticile recurenților, va respinge recursul declarat ca
nefondat, menținând ca legală decizia atacată.
PENTRU ACESTE
MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat de pârâții SC T.M.M.G.
C. SRL BUCUREȘTI, SC T. SRL ITALIA și L.M. împotriva deciziei nr. 52 din 2
februarie 2009 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a V-a comercială,
ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică,
astăzi 8 decembrie 2009.