ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3067/2010

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Prin acțiunea înregistrată

pe rolul Curții de Apel Cluj, reclamantul K.I. a solicitat în

contradictoriu cu pârâta Casa Județeană de Pensii Sălaj,

anularea Hotărârii nr. 5690 din 16 aprilie 2009 emisă de pârâtă,

prin care s-a dispus respingerea cererii formulate în baza Legii nr. 189/2000

În motivarea acțiunii,

reclamanta a arătat că îndeplinește condițiile

prevăzute de Legea nr. 189/2000, întrucât a fost nevoit să

părăsească localitatea de domiciliu datorită

persecuțiilor etnice la care a fost supus de către

autoritățile care s-au instaurat în urma Dictatului de la Viena.

Prin sentința civilă nr.

447 din 7 octombrie 2009, Curtea de Apel Cluj a respins excepția

invocată de pârâta Casa Județeană de Pensii Sălaj privind

tardivitatea înregistrării acțiunii, respingând totodată

acțiunea în contencios formulată de reclamantul K.I. împotriva

pârâtei Casa Județeană de Pensii Sălaj.

Pentru a hotărî astfel,

instanța a reținut în esența că, referitor la excepția

tardivității acțiunii, nu se poate verifica depășirea

termenului de 30 de zile prevăzut de art. 7 alin. (4) din Legea nr. 189/2000,

având în vedere că nu se poate face dovada comunicării hotărârii

emisă de pârâtă către reclamant.

Având în vedere declarațiile

martorilor audiați în cauză, instanța de fond a constatat

că probatoriul administrat nu a confirmat îndeplinirea condițiilor

instituite de legiuitor pentru acordarea drepturilor prevăzute de Legea

nr. 189/2000, respectiv faptul că reclamantul, cetățean roman a

fost nevoit să părăsească localitatea de domiciliu

datorită persecuțiilor etnice.

Un alt argument suplimentar pe care

instanța de fond l-a avut în vedere a fost faptul că reclamantul s-a

mai adresat pârâtei la data de 16 noiembrie 2007 pentru recunoașterea

statutului de refugiat și deși cererea i-a fost respinsă prin

Hotărârea nr. 5180 din 15 ianuarie 2008, nu a contestat această

decizie.

Împotriva acestei sentințe, considerând-o netemeinică și

nelegală, a declarat recurs reclamanta K.I.

Înainte de a analiza motivele de

recurs invocate în cauză, Înalta Curte, verificând data la care a fost

formulat recursul, constată că acesta a fost declarat peste termenul

prevăzut de art. 301 Codul de procedură civilă și de art. 20

alin. (1) din Legea nr. 554/2004 privind contenciosul administrativ.

Potrivit art. 301 C. proc. civ. „termenul

de recurs este de 15 zile de la comunicarea hotărârii” iar conform art. 20

alin. (1) din Legea nr. 554/2004 „hotărârea prin care s-a soluționat acțiunea

în contencios poate fi atacată cu recurs, în termen de 15 zile de la

comunicare”.

Din analiza actelor și

lucrărilor dosarului rezultă fără putință de

tăgadă că sentința atacată a fost comunicată la

data de 21 octombrie 2009, iar recursul a fost înregistrat la data de 13

ianuarie 2010, depășindu-se, așadar, termenul legal de 15 zile

prevăzut de textele legale sus citate.

Conform dispozițiilor art. 103 alin.

(1) C. proc. civ.: „neexercitarea oricărei căi de atac și

neîndeplinirea oricărui act de procedură în termenul legal atrage

decăderea, afară de cazul când legea dispune altfel sau când partea

dovedește că a fost împiedicată printr-o împrejurare mai sus de

voința ei”.

Cum în cauză, recurentul nu a

pretins și nu a dovedit că a fost împiedicat în exercitarea în termen

a căii de atac printr-o împrejurare mai presus de voința sa, se va

constata că recursul este tardiv formulat și în temeiul art. 312

alin. (1) C. proc. civ. se va respinge ca atare.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de K.I.

împotriva sentinței civile nr. 447 din 7 octombrie 2009 a Curții de

Apel Cluj, secția comercială, de contencios administrativ și

fiscal, ca tardiv.

Irevocabilă.

Pronunțată, în

ședință publică, astăzi 10 iunie 2010.