ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 5519/2010
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 5519/2010 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2010)
Asupra cauzei de față, constată următoarele:
Tribunalul Bihor, secția civilă,
prin sentința civilă nr. 253 din 26 iunie 2009, a admis excepția lipsei calității procesuale active a reclamantului P.I.; a admis, în parte,
acțiunea formulată de reclamanții P.V. și P.I., în contradictoriu cu pârâții
Primarul Municipiului Oradea și Comisia Locală Oradea de aplicare a Legii nr.
10/2001 și pe cale de consecință: a anulat Dispoziția nr. 4074 din 7 noiembrie
2006 emisă de către Primarul Municipiului Oradea; pârâții au fost obligați la emiterea
unei dispoziții prin care să se dispună acordarea măsurilor reparatorii, prin
atribuire în natură a unei suprafețe de teren, având echivalență valorică a
terenului situat în Oradea, înscris în C.F. 571 Seleuș, nr. top 629/47 prin
atribuirea prin compensare a terenului liber de 226 mp din imobilul top 629/178
înscris în C.F. 789 Seleuș și a terenului de 210 mp din top 629/1979 înscris în
C.F. 789 Seleuș, terenuri libere, neafectate de utilități; a respins acțiunea formulată
de reclamantul P.I.
Pentru a hotărî astfel, instanța de
a fond a reținut că, prin Dispoziția nr. 4974 din 7 noiembrie 2006 emisă de
către Primarul Municipiului Oradea, s-a constatat calitatea de persoană
îndreptățită, propunându-se acordarea de despăgubiri d-lui P.V. pentru
imobilul-teren situat în Oradea, înscris în C.F. 571 Seleuș, deoarece terenul
nu este liber, în sensul Legii nr. 10/2001, fiind ocupat de spațiile libere
dintre blocuri și alei pietonale.
S-a mai reținut că, întrucât
notificarea la Legea nr. 10/2001 s-a depus doar de către reclamantul P.V., s-a
admis excepția lipsei calității procesuale active a reclamantului P.I.,
excepție invocată din oficiu.
Curtea de Apel Oradea, secția civilă
mixtă, prin decizia nr. 6 din 21 ianuarie 2010, a respins, ca nefondat, apelul declarat de Primarul Municipiului Oradea, în contradictoriu cu
intimații-reclamanți P.V. și P.I., împotriva sentinței civile nr. 253 din 26
iunie 2009 a Tribunalului Bihor.
Pentru a hotărî astfel, instanța de
apel a reținut că, prin Dispoziția nr. 4074 din 7 noiembrie 2006 emisă de
Primarul Municipiului Oradea în temeiul Legii nr. 10/2001, s-a constatat
calitatea de persoană îndreptățită în favoarea lui P.V. și s-a propus acordarea
de despăgubiri, pentru terenul situat în localitatea Oradea, înscris în C.F.
nr. 571 Seleuș. Că acest teren nu este liber, fiind ocupat de spațiile libere
dintre blocuri și alei pietonale.
Împotriva deciziei civile mai sus
menționată a declarat recurs Primarul Municipiului Oradea, criticând-o ca fiind
nelegală, invocând art. 304 pct. 9 C. proc. civ., deoarece:
- Terenul în litigiu este situat
între blocurile de locuințe de pe str. L., teren ce reprezintă spații verzi,
alei pietonale și căi de acces.
- Măsura compensării stabilită de
instanțe nu poate fi acceptată, deoarece trebuie îndeplinite două condiții:
oferirea unor bunuri de către unitatea învestită cu soluționarea notificării și
acordul persoanei îndreptățite care să accepte aceste bunuri.
Recursul nu este fondat.
Prin Dispoziția nr. 4074 din 7 noiembrie
2006 emisă de Primarul Municipiului Oradea, s-a constatat calitatea de persoană
îndreptățită la măsuri reparatorii a reclamantului P.V. și s-a propus acordarea
de despăgubiri pentru imobilul (teren ) situat în Oradea, înscris în C.F. 571
Seleuș, întrucât terenul în litigiu nu este liber în sensul Legii nr. 10/2001,
fiind ocupat de spațiile libere dintre blocuri și alei pietonale.
Din cuprinsul dispozițiilor art. 19 alin.
(1) din Legea nr. 10/2001, se reține că, în situația imobilelor ce fac obiectul
notificărilor, foștilor proprietari li se acordă sau propun măsuri reparatorii
prin echivalent, ce vor consta în compensarea cu alte bunuri sau servicii
oferite în echivalent de entitatea învestită cu soluționarea notificării, cu
acordul persoanei îndreptățite, sau despăgubiri acordate conform legii speciale
privind regimul de stabilire și plată a despăgubirilor aferente imobilelor
preluate în mod abuziv.
Cum în cauză entitatea învestită cu
soluționarea notificării, respectiv Primăria Municipiului Oradea, fila 21 doar
fond, a făcut cunoscut că nu deține imobile, clădiri disponibile care să facă
obiectul compensării în condițiile textului de lege mai sus enunțat, în mod
judicios s-a dispus în speță, de către instanță, efectuarea unei expertize
topografice pentru a clarifica situația juridică a terenului în litigiu.
Din cuprinsul raportului de
expertiză, fila 102-108 dosar fond, rezultă că s-au identificat imobilele cu
nr. topo 629/178 și 629/179, care se solicită a fi acordate în compensare cu
imobilul ce a aparținut antecesorilor reclamanților. Că, din suprafața de 436 mp
a celor două numere topografice, reprezintă teren liber neafectat de utilități
suprafața de 226 mp ce poate fi restituită în natură reclamanților.
Prin urmare, față de cele reținute
se constată că, instanța de apel a pronunțat o decizie temeinică și dată cu
aplicarea corectă a legii.
Pentru toate aceste considerente,
Înalta Curte va reține că motivele de recurs invocate nu se circumscriu temeiurilor
de drept prevăzute de art. 304 pct. 9 C. proc. civ., și în consecință se va
respinge recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge ca nefondat recursul
declarat de pârâtul Primarul Municipiului Oradea împotriva deciziei civile nr.
6/A din 21 ianuarie 2010 a Curții de Apel Oradea, secția civilă mixtă.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 25
octombrie 2010.