ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3457/2009

Asupra

recursului de față;

În

baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin

decizia penală nr. 636 din 17 iunie 2009, Curtea de Apel Craiova, secția penală

și pentru cauze cu minori, a respins contestația în anulare formulată de

contestatorul M.M.B., împotriva deciziei penale nr. 465 din 4 mai 2009

pronunțată de Curtea de Apel Craiova, în dosarul nr. 4607/207/2008, ca

neîntemeiată.

Pentru

a se pronunța astfel, instanța a reținut, în esență, că prin cererea

înregistrată, contestatorul M.M.B. a solicitat desființarea deciziei penale nr.

465/2009 a Curții de Apel Craiova invocând prevederile art. 386 lit. e) C.

proc. pen., în sensul că deși a fost prezent la judecarea recursului, nu a fost

ascultat.

S-a

constatat că, în raport de prevederile art. 385

14

alin. (1)

1

C. proc. pen., instanța de recurs nu avea obligația să procedeze la ascultarea

inculpatului prezent, întrucât acesta fusese ascultat la instanța de fond și

apel.

Împotriva

sus-menționatei decizii, contestatorul M.M.B. a declarat recurs, reiterând, în

scris, motivele contestației în anulare.

Instanța

din oficiu, a invocat excepția inadmisibilității recursului.

Recurentul,

prin apărătorul ales, a lăsat la aprecierea instanței soluționarea excepției,

iar pe fond a solicitat a se avea în vedere motivele scrise aflate la dosar.

Recursul

este inadmisibil.

Analizând

decizia atacată, Curtea constată că potrivit dispozițiilor art. 389 alin. (1) C.

proc. pen. „contestația în anulare pentru cazurile prev. de art. 386 lit. a)-c)

se introduce la instanța de recurs care a pronunțat hotărârea a cărei anulare

se cere”.

De

asemenea, conform dispozițiilor art. 392 alin. (4) C. proc. pen. „sentința dată

în contestație este supusă apelului, iar decizia dată în apel este supusă

recursului”.

Per

a contrario

, decizia pronunțată în recurs nu este supusă nici unei căi de

atac.

Rațiunea

legiuitorului a fost aceea că, contestația în anulare este o cale extraordinară

de atac, hotărârea contestată fiind deja cenzurată prin căile ordinare de atac,

respectiv apel și recurs de către instanțe, astfel încât în această etapă

procesuală nemaifiind necesar a se relua tot ciclul procesual deja parcurs.

Ca

atare, decizia Curții de Apel Craiova, prin care s-a soluționat contestația în

anulare formulată împotriva unei hotărâri dată în recurs este definitivă, așa

cum, de altfel, era menționat și în dispozitivul deciziei pronunțate.

Cum excepția

primează în soluționarea unei cauze, evident nu se va mai antama fondul

acesteia.

Așa

fiind, Înalta Curte, potrivit dispozițiilor art. 385

15

pct. 1 lit. a)

teza a II-a C. proc. pen., va respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de

contestatorul M.M.B., pe care conform dispozițiilor art. 192 alin. (2) C. proc.

pen. îl va obliga la plata cheltuielilor judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca

inadmisibil, recursul declarat de contestatorul M.M.B. împotriva deciziei

penale nr. 636 din 17 iunie 2009 a Curții de Apel Craiova , secția penală și

pentru cauze cu minori.

Obligă recurentul contestator la plata

sumei de 100 lei cheltuieli judiciare către stat.

Definitivă.

Pronunțată, în ședință publică, azi 27 octombrie

2009.