ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2117/2009

Asupra recursurilor de față În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin decizia penală nr. 550 din 25 mai 2009 a Curții de Apel Craiova, secția penală și pentru cauze cu minori, au fost respinse, ca inadmisibile, contestațiile în anulare formulate de inculpații C.O.F. și B.A. împotriva încheierii nr. 82 din 21 mai 2009 pronunțată de aceeași instanță. S-a reținut, în esență, că această cale de atac extraordinară se poate exercita împotriva hotărârilor penale definitive, iar nu împotriva unei încheieri pronunțată de instanța de control judiciar cu ocazia soluționării recursului referitor la măsura arestării preventive a inculpaților, încheiere prin care nu s-a soluționat fondul cauzei.

Împotriva acestei decizii, definitive, contestatorii au declarat recurs, pe care l-au motivat oral, în ședință publică, solicitând admiterea acestuia, pentru considerentele arătate în partea introductivă a hotărârii. Recursurile contestatorilor sunt inadmisibile. Potrivit art. 385 1 pct. 1 C. proc. pen., pot fi atacate cu recurs, printre altele, deciziile pronunțate, ca instanțe de apel, de tribunale, tribunale militare teritoriale, curți de apel și Curtea Militară de Apel. Din economia textului de lege sus-menționat, rezultă că pot fi supuse recursului deciziile pronunțate de curțile de apel, cu ocazia soluționării căii de atac a apelului. Or, în cauză, decizia recurată de contestatori nu a fost pronunțată de Curtea de Apel Craiova, în faza procesuală a apelului, ci cu ocazia examinării în principiu a admisibilității contestației în anulare formulată de contestatori.

Susținerile apărării, că recursul este admisibil în raport cu prevederile art. 392 alineat ultim C. proc. pen., nu sunt întemeiate pentru următoarele motive: Hotărârea pronunțată în această fază prealabilă examinării pe fond a contestației în anulare, presupune doar verificarea de către instanță a condițiilor cumulative prevăzute de art. 391 alin. (2) C. proc. pen.: dacă s-a formulat contestația în termenul prevăzut de lege, dacă a fost invocate un motiv dintre cele expres și limitativ prevăzute în art. 386 C. proc. pen. și dacă s-au depus ori s-au invocate dovezi în sprijinul contestației. În situația în care aceste condiții sunt întrunite cumulativ, instanța procedează la judecarea contestației în anulare și, dacă o găsește întemeiată, pronunță o sentință care poate fi supusă apelului, iar decizia poate fi supusă recursului.

Așa fiind, doar hotărârea pronunțată de instanță cu ocazia soluționării pe fond a contestației în anulare poate fi supusă căilor de atac. De altfel, această cale de atac trebuie să aibă ca obiect o hotărâre prin care s-a soluționat fondul cauzei, iar nu o hotărâre pronunțată de instanța de recurs în cadrul soluționării propunerii de arestare preventivă a inculpaților. Din economia textului art. 386 C. proc. pen., rezultă că legiuitorul a avut în vedere doar hotărârile penale definitive prin care "s-a judecat cauza de către instanța de recurs". Or, judecarea cauzei în recurs presupune soluționarea cauzei în limitele temeiurilor de casare, prin care se critică hotărârile care conțin o rezolvare a obiectului judecății, prevăzut de art. 317 C. proc.

pen. Față de cele expuse, recursurile sunt inadmisibile, întrucât hotărârea atacată nu este dintre acelea care pot fi supuse acestei căi ordinare de atac. Pentru aceste considerente, urmează a fi respinse, ca inadmisibile, recursurile declarate de recurenții contestatori C.O.F. și B.A., cu obligarea acestora la plata cheltuielilor judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN

NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge, ca inadmisibile, recursurile declarate de recurenții contestatori C.O.F. și B.A. împotriva deciziei penale nr. 550 din 25 mai 2009 a Curții de Apel Craiova, secția penală și pentru cauze cu minori. Obligă recurenții contestatori la plata sumei de câte 400 lei cu titlul de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 100 lei, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu pentru apărarea recurenților, se va avansa din fondul Ministerului Justiției. Definitivă. Pronunțată în ședință publică, azi 4 iunie 2009.