ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 04.06.2009

ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2117/2009

HOTĂRÂRE
04.06.2009
CAMERĂ
penal
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2117/2009 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2009)

Asupra

recursurilor de față

În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin decizia penală nr. 550 din 25 mai

2009 a Curții de Apel Craiova, secția penală și pentru cauze cu minori, au fost

respinse, ca inadmisibile, contestațiile în anulare formulate de inculpații

C.O.F. și B.A. împotriva încheierii nr. 82 din

21

mai 2009 pronunțată de aceeași instanță.

S-a reținut, în esență, că această cale de atac

extraordinară

se poate exercita împotriva hotărârilor penale definitive,

iar nu

împotriva unei încheieri pronunțată

de instanța de control judiciar cu

ocazia soluționării recursului

referitor la măsura arestării preventive a inculpaților, încheiere prin care nu

s-a soluționat fondul cauzei.

Împotriva

acestei decizii, definitive, contestatorii au declarat recurs, pe care l-au

motivat oral, în ședință publică, solicitând admiterea acestuia, pentru

considerentele arătate în partea introductivă a hotărârii.

Recursurile contestatorilor sunt inadmisibile.

Potrivit

art. 385

1

pct. 1 C. proc. pen., pot fi atacate cu recurs, printre

altele, deciziile pronunțate, ca instanțe de apel, de tribunale, tribunale

militare teritoriale, curți de apel și Curtea Militară de Apel.

Din

economia textului de lege sus-menționat, rezultă că pot

fi supuse recursului deciziile pronunțate de curțile de apel, cu ocazia

soluționării căii de atac a apelului.

Or, în

cauză, decizia recurată de contestatori nu a fost pronunțată de Curtea de Apel

Craiova, în faza procesuală a apelului, ci cu ocazia examinării în principiu a

admisibilității contestației în anulare formulată de contestatori.

Susținerile

apărării, că recursul este admisibil în raport cu prevederile art. 392 alineat

ultim C. proc. pen., nu sunt întemeiate pentru următoarele motive:

Hotărârea

pronunțată în această fază prealabilă examinării pe fond a contestației în

anulare, presupune doar verificarea de către instanță a condițiilor cumulative

prevăzute de art. 391 alin. (2) C. proc. pen.: dacă s-a formulat contestația în

termenul

prevăzut de lege, dacă a fost

invocate un motiv dintre cele expres și

limitativ prevăzute în art. 386 C.

proc. pen. și dacă s-au depus ori s-au invocate dovezi în sprijinul

contestației.

În

situația în care aceste condiții sunt întrunite cumulativ, instanța procedează

la judecarea contestației în anulare și, dacă o găsește întemeiată, pronunță o sentință

care poate fi supusă apelului, iar decizia poate fi supusă recursului.

Așa

fiind, doar hotărârea pronunțată de instanță cu ocazia soluționării pe fond a

contestației în anulare poate fi supusă căilor de atac.

De

altfel, această cale de atac trebuie să aibă ca obiect o hotărâre prin care s-a

soluționat fondul cauzei, iar nu o hotărâre pronunțată de instanța de recurs în

cadrul soluționării propunerii de arestare preventivă a inculpaților.

Din economia textului art. 386 C. proc. pen.,

rezultă

că legiuitorul a avut în vedere doar hotărârile penale

definitive prin

care "s-a judecat

cauza de către instanța de recurs".

Or,

judecarea cauzei în recurs presupune soluționarea

cauzei în limitele temeiurilor de casare, prin care se critică

hotărârile

care conțin o rezolvare a obiectului judecății, prevăzut de

art. 317 C. proc. pen.

Față de

cele expuse, recursurile sunt inadmisibile, întrucât hotărârea atacată nu este

dintre acelea care pot fi supuse acestei căi ordinare de atac.

Pentru

aceste considerente, urmează a fi respinse, ca inadmisibile, recursurile

declarate de recurenții contestatori C.O.F. și B.A., cu obligarea acestora la

plata cheltuielilor judiciare către stat.

ÎN

Respinge,

ca inadmisibile, recursurile declarate de recurenții

contestatori C.O.F. și B.A. împotriva deciziei

penale nr. 550 din

25 mai 2009 a Curții de Apel Craiova, secția penală și pentru cauze cu minori.

Obligă

recurenții contestatori la plata sumei de câte 400 lei cu titlul de cheltuieli

judiciare către stat, din care suma de 100 lei,

reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu pentru

apărarea

recurenților, se va avansa din fondul Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi 4 iunie 2009.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2010-02-04
0,95
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 426/2010
Asupra contestației în anulare de față În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin decizia penală nr. 3172 din 8 octombrie 2009 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția penală, pronunțată în dosar nr. 1729/54/2009 a fost
ÎCCJ 2009-10-09
0,95
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3191/2009
Asupra cauzei penale de față; La data de 24 aprilie 2009 s-a înregistrat pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție contestația în anulare formulată de contestatorul C.I. împotriva Deciziei nr. 1485 din 22 aprilie 2009 a Înaltei Curți de
ÎCCJ 2011-04-29
0,95
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1754/2011
a contestației în anulare, conform căreia în cazurile în care instanța constată că cererea de contestație este făcută în termenul prevăzut de lege, că motivul pe care se sprijină contestația este unul din cele prevăzute de art. 386 C. proc.
ÎCCJ 2010-11-15
0,95
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 4059/2010
at prin art. 21 din Legea fundamentală, respectiv exigențelor art. 13 din Convenția europeană pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, C. proc. pen. a stabilit un sistem coerent al căilor de atac, același pentru to
ÎCCJ 2012-10-02
0,95
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3108/2012
aceeași faptă; omisiunea ascultării inculpatului, dacă este obligatorie conform legii (art. 386 lit. a), b), c), d), e) C. proc. pen. În consecință, reținând că nu sunt incidente disp. art. 391 alin. (2) C. proc. pen., sub aspectul îndeplin
Sursă