ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3191/2009

Asupra cauzei penale de față; La data de 24 aprilie 2009 s-a înregistrat pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție contestația în anulare formulată de contestatorul C.I. împotriva Deciziei nr. 1485 din 22 aprilie 2009 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția penală. În motivarea contestației în anulare se arată de către contestator că instanța de recurs nu s-a pronunțat asupra unei cauze de încetare a procesului penal, dintre cele prevăzute în art. 10 lit. f) – i 1 ) C. proc. pen., cu privire la care existau probe în dosar, respectiv starea de necesitate, ce înlătură răspunderea penală. În drept, contestatorul a invocat dispozițiile art. 386 lit. c) C. proc. pen. Examinând actele dosarului, Înalta Curte reține următoarele: Prin Decizia nr. 1485 din 22 aprilie 2009 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția penală, s-a respins, ca inadmisibil, recursul declarat de inculpatul C.I.

împotriva Încheierii de ședință din 13 aprilie 2009 a Curții de Apel București, secția a II-a penală și pentru cauze cu minor și de familie, încheiere prin care s-a dispus scoaterea cauzei de pe rol și trimiterea acesteia la un alt complet învestit cu soluționarea recursului pe fond. Contestația în anulare formulată este inadmisibilă. Potrivit art. 386 C. proc. pen., contestația în anulare se formulează împotriva hotărârilor penale definitive în cazurile prevăzute la lit. a) - e). Deși contestatorul a invocat dispozițiile art. 386 lit. c) C. proc. pen., respectiv că instanța de recurs nu s-a pronunțat asupra unei cauze de încetare a procesului penal dintre cele prevăzute în art. 10 alin. (1) lit. f) - i 1 ) C. proc.

pen., cu privire la care existau probe în dosar, din examinarea dosarului cauzei, rezultă că cererea de contestație nu a fost formulată împotriva unei hotărâri penale definitive prin care s-a soluționat fondul cauzei. Dimpotrivă, prin încheierea recurată s-a dispus trimiterea cauzei la completul de judecată învestit cu soluționarea recursului. Or, în această ipoteză, contestația în anulare este inadmisibilă, Înalta Curte urmând să o respingă, iar contestatorul obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat, conform art. 192 alin. (2) C. proc. pen.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge, ca inadmisibilă, contestația în anulare formulată de contestatorul C.I. împotriva Deciziei penale nr. 1485 din 22 aprilie 2009 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția penală. Obligă contestatorul la plata sumei de 100 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat. Definitivă. Pronunțată în ședință publică, azi 9 octombrie 2009.