ÎCCJ, Secția penală

Asupra cauzei penale de față; La data de 13 ianuarie 2010 a fost înregistrată pe rolul acestei instanțe plângerea penală formulată de petiționarul A.I. împotriva magistratului I.E., procuror la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, favorizarea infractorului, fals intelectual, omisiunea de a sesiza organele judiciare, împiedicarea participării la proces și nerespectarea hotărârilor judecătorești. În motivarea plângerii se arată că la data de 11 decembrie 2009 a înaintat la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție o plângere penală împotriva magistratului susmenționat, la care nu a primit până în prezent nici un răspuns.

În drept, petentul a invocat disp. art. 278/1 alin. (2) C. proc. pen. Curtea reține că, potrivit art. 278/1 C. proc. pen., cenzura instanței de judecată este limitată la soluțiile de neurmărire sau netrimitere în judecată, neputându-se interfera în activitatea organului de urmărire penală până la emiterea unei asemenea soluții și, cu atât mai puțin, în lipsa unei asemenea soluții. î n același timp, plângerea, ca modalitate de sesizare prev. de art. 222 C. proc. pen., trebuie să cuprindă descrierea faptei care formează obiectul său; în lipsa acestei mențiuni obligatorii, organul de urmărire penală se află practic în imposibilitate de a efectua cercetări în cauză și de a dispune asupra începerii urmăririi penale , în condițiile prev. de art. 228 C. proc.

pen. Este adevărat că potrivit art. 222 alin. (7) C. proc. pen., în situația în care a fost greșit îndreptată .plângerea se trimite organului competent, însă această dispoziție legală are în vedere situația în care plângerea cuprinde formal mențiunile înscrise în art. 222 alin. (2) C. proc. pen. Or, în speță, Curtea constată pe de o parte că în cauză organul de urmărire penală nu a dispus una dintre soluțiile care, potrivit art. 278/1 alin. (1) C. proc. pen., pot fi atacate în fața instanței (lucru pe care însuși petentul îl recunoaște în plângerea adresată Curții), iar pe de altă parte că, deși intitulată „plângere penală", aceasta nu cuprinde una dintre mențiunile obligatorii, respectiv descrierea faptelor imputate intimatei.

În aceste condiții, nefiind incidente nici disp. art. 278/1 C. proc. pen. și nici cele ale art. 222 alin. (7) C. proc. pen., Curtea va respinge ca inadmisibilă plângerea petentului, obligându-l la plata cheltuielilor judiciare către stat conform art. 192 alin. (2) C. proc. pen. PENTRU

ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE Respinge, ca inadmisibilă, plângerea formulată de petiționarul A.I. Obligă petiționarul la plata sumei de 200 lei cu titlul de cheltuieli judiciare către stat. Cu recurs. Pronunțată în ședință publică, azi 18 martie 2010.