Sari la conținut
ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 28.01.2010
admis

ÎCCJ, Secția penală

HOTĂRÂRE
28.01.2010
CAMERĂ
penal
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția penală (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2010)

Asupra excepției de necompetență după calitatea persoanei a Înaltei Curți de Casație și Justiție; În baza lucrărilor din dosar constată următoarele: La data de 13 octombrie 2009, pe rolul acestei instanțe a fost înregistrată plângerea formulată de petenta I.M. împotriva rezoluției nr. 1415/11 - 2/2009 din 16 septembrie 2009 emisă de procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel București. Î n motivarea plângerii, petenta arată că prin rezoluția atacată s-a dispus în mod greșit neînceperea urmăririi penale față de numitul P.E., notar public, cercetat sub aspectul săvârșirii infracțiunii de fals în înscrisuri oficiale, complicitate la înșelăciune Și complicitate la fals privind identitatea.

Susține petenta că ancheta efectuată în cauză nu a reținut că între persoana aflată în fața notarului P.E. cu ocazia încheierii unui act de vânzare-cumpărare a unei garsoniere și actul de identitate prezentat nu există identitate, că notarul public nu a sesizat organele de poliție, ceea ce demonstrează că acesta s-a aflat în înțelegere cu infractorii. La termenul de judecată stabilit pentru judecarea plângerii, intimatul P.E., prin apărătorul ales, a ridicat excepția de necompetență a Înaltei Curți de Casație și Justiție în raport cu calitatea intimatului, aceea de notar public. Examinând actele și lucrările dosarului, Înalta Curte constată că excepția de necompetență după calitatea persoanei este întemeiată.

Astfel, la data de 16 octombrie 2008 petenta I.M. a formulat plângere împotriva numiților G.F., G.A.N., N.V. și P.E. prin care a arătat că în perioada iunie-iulie 2007 a convenit să cumpere de la numiții G.F. și G.A.N. o garsonieră, plătind în avans suma de 40.000 Euro. Ulterior a aflat că pentru a deveni proprietari ai garsonierei, cei doi vânzători au sustras actele casei și buletinul numitei D.M., proprietara imobilului și, cu complicitatea notarului public P.E., au întocmit o procură falsă pe numele numitului N.V. care, folosindu-se de aceasta, a vândut garsoniera. Prin Ordonanța nr. 2023/P/2008 din 06 august 2008 Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București a dispus neînceperea urmăririi penale față de numitul P.E., notar public în cadrul Biroului Notarilor Publici Asociați "P.E.

și D.V.", situat în București, sector 4, pentru săvârșirea infracțiunii de fals intelectual, prevăzută de art. 289 C. pen., apreciindu-se că acesta s-a aflat în eroare cu privire la identitatea persoanei care s-a prezentat în fața sa și a semnat, în calitate de mandant, procura de vânzare nr. 961 din 12 aprilie 2007. Prin aceeași ordonanță s-a dispus disjungerea cauzei privind pe numiții G.F., G.A.N., N.V. și declinarea competenței în favoarea Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 4 București. Ordonanța de neîncepere a urmăririi penale față de notarul public P.E. a fost menținută de procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel București care, prin rezoluția nr. l415/II/2 din 16 septembrie 2009 a respins ca neîntemeiată plângerea petentei.

Plângerea formulată de petentă împotriva acestei rezoluții a fost adresată în mod greșit Înaltei Curți de Casație și Justiție. Potrivit art. 278/1 alin. (1) C. proc. pen., după respingerea plângerii făcute conform art. 275-278 împotriva rezolutei de neîncepere a urmăririi penale sau a ordonanței ori, după caz, a rezolutei de clasare, de scoatere de sub urmărire penală sau de încetare a urmăririi penale, date de procuror, persoana vătămată, precum și orice alte persoane ale căror interese legitime sunt vătămate pot face plângere, în termen de 20 de zile de la data comunicării de către procuror a modului de rezolvare, potrivit art. 277 și art. 278, la judecătorul de la instanța căreia i-ar reveni, potrivit legii, competența să judece cauza în primă instanță.

Conform art. 28/1 lit. b) C. proc. pen., astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 249/72007, publicată în M.Of. nr. 255 din 7 aprilie 2007, competența de a judeca în primă instanță infracțiunile săvârșite de notarii publici revine curții de apel. Potrivit art. 197 alin. (2) și (3) C. proc. pen., dispozițiile referitoare la competența după materie și după calitatea persoanei sunt prevăzute sub sancțiunea nulității, care nu poate fi înlăturată în niciun mod și poate fi invocată în orice stare a procesului, luându-se în considerare chiar din oficiu. Î ntrucât infracțiunea ce face obiectul prezentei plângeri se pretinde a fi fost săvârșită la Biroul Notarilor Publici Asociați "P.E. și D.V.", situat în București, competența de soluționare a cauzei aparține Curții de Apel București, conform art. 30 lit. a) C. proc.

pen. Așa fiind, se va admite excepția de necompetență după calitatea persoanei a acestei instanțe și, în consecință, în baza art. 42 C. proc. pen. coroborat cu dispozițiile art. 28/1 lit. b) C. proc. pen. și art. 278/1 alin. (1) C. proc. pen. se va declina competența de soluționare a plângerii formulate de petenta I.M. împotriva rezoluției nr. 1415/11/2009 din 16 septembrie 2009 a procurorului general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel București în favoarea Curții de Apel București. Î n conformitate cu dispozițiile art. 192 alin. (3) C. proc. pen., cheltuielile judiciare avansate de stat vor rămâne în sarcina acestuia.

H O T Ă R Ă Ș T E Admite excepția necompetenței după calitatea persoanei a Înaltei Curți de Casație și Justiție invocată de intimatul P.E. Declină competența de soluționare a plângerii formulate de petenta I.M. împotriva rezoluției nr. 1415/11/2/2009 din 16 septembrie 2009 a procurorului general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel București în favoarea Curții de Apel București. Cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului. Definitivă. Pronunțată în ședință publică azi, 28 ianuarie 2010.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2010-11-03
0,94
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3900/2010
Asupra recursului de față; În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: A. 1. La data de 16 octombrie 2008, partea vătămată I.M. a formulat plângere penală la Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 4 București împotriva numițil
ÎCCJ 2010-06-08
0,93
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2245/2010
fost respinsă, ca neîntemeiată, de Procurorul General al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel București prin rezoluția nr. 1705/II-2/2009 din data de 12 noiembrie 2009. Împotriva soluției de neîncepere a urmăririi penale cuprinsă în ordon
ÎCCJ
0,93
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1320/2009
la înșelăciune, prevăzută de art. 26 raportat la art. 215 alin. (1) și (3) C. pen., procurorul a constatat, de asemenea, că nu există indicii în sprijinul acuzației formulate de petent, câtă vreme nu a existat o implicare directă a notarulu
ÎCCJ 2010-04-15
0,93
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1442/2010
ceperea urmăririi penale față de G.F., referitor la infracțiunile prevăzute și pedepsite de art. 289 și art. 290 C. pen. Plângerea formulată de C.I. împotriva acestei rezoluții a fost respinsă prin rezoluția nr. 2939/II-1/2007. La data de 1
ÎCCJ 2008-12-10
0,93
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 4104/2008
că a procedat la identificarea numitului I.P.F. după cartea de identitate și a realizat că persoana din fața sa ar fi alta decât cea din actul de identitate. Î n raportul de expertiză criminalistă nr. 50 din 9 februarie 201 Laboratorului In
{# Case pages are where organic search lands. Ask for an account here — with what the account is actually worth — instead of sending a first-time reader straight to a price list. #}
Cont gratuit

Caută în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.

Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea semantică în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistentul AI. Fără card.

Sursă