ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 3080/2010

Asupra conflictului negativ de față, Din examinarea lucrărilor dosarului, constată următoarele: Prin contestația la executare înregistrată la data de 9 mai 2006 contestatoarea SC A. SA Bacău solicită, în contradictoriu cu A.D.S. București, anularea formelor de executare emise în dosarul de executare nr. 73585/2006, constatarea că titlul executoriu invocat de pârâtă este nul și întoarcerea executării. Prin sentința civilă nr. 3742 din 7 iunie 2006, Judecătoria Bacău admite în parte acțiunea contestatoarei, anulează formele de executare emise de către intimată în dosarul de executare nr. 74585/2006 și respinge capetele de cerere privind întoarcerea executării ca fiind lipsit de obiect.

Prin decizia nr. 240/ R din 5 martie 2002, Tribunalul Bacău, secția civilă, admite recursul declarat de recurenta intimată împotriva sentinței menționate pe care o casează și trimite cauza spre competentă soluționare Curții de Apel București, reținând incidența dispozițiilor art. 45 din O.U.G. nr. 51/1998 aplicabile potrivit art. 1 alin. (2) din O.U.G. nr. 64/2005. Prin sentința comercială nr. 212 din 30 octombrie 2007, Curtea de Apel București, secția a VI-a comercială, admite excepția de necompetență materială invocată de reclamanta contestatoare și declină competența de soluționare a cauzei în favoarea Curții Comerciale de Arbitraj Internațional de pe lângă Camera de Comerț și Industrie a României, față de clauza compromisorie inserată în cap. 11 art. 11.1 din contractul de concesiune nr. 1 din 15 aprilie 2002, care reprezintă titlul executoriu invocat în dosarul de executare nr. 74585/2006 din litigiu.

Prin sentința arbitrală nr. 74 din 30 martie 2010, Curtea de Arbitraj Comercial Internațional de pe lângă Camera de Comerț și Industrie a României admite excepția de necompetență materială invocată din oficiu de tribunalul arbitral și declină competența de soluționare a cauzei în favoarea Curții de Apel București reținând, pentru a decide astfel, că litigiile născute din punerea în executare a unor titluri executorii nu pot face obiectul arbitrajului, executarea silită fiind monopolul puterii executive și judecătorești, față de dispozițiile art. 340 și urm. C. proc. civ., raportate la ale art. 371 și urm. C. proc. civ. și ale art. 400 C. proc. civ., coroborate cu prevederile art. 2 alin. (1) din O.U.G.

nr. 64/2005 combinate cu cele ale art. 45 din O.U.G. nr. 51/1998. Constatând existența conflictului negativ de competență Curtea de Arbitraj Comercial Internațional de pe lângă Camera de Comerț și Industrie a României sesizează Înalta Curte de Casație și Justiție în vederea pronunțării regulatorului de competență, dând eficiență prevederilor art. 20 pct. 2, art. 21 și art. 22 alin. (4) C. proc. civ. Examinând conflictul negativ de competență de față din perspectiva obiectului cauzei, Înalta Curte de Casație și Justiție constată că, potrivit art. 400 C. proc. civ., contestația la executare se introduce la instanța de executare competentă și în ipoteza în care o asemenea contestație vizează un titlu executoriu ce nu emană de la un organ de jurisdicție.

Cum în speță titlul executoriu, respectiv contractul de concesiune nr. 1 din 15 aprilie 2002 nu emană de la un organ de jurisdicție, contestația la executare, ca și contestația la titlu sunt de competența instanței de executare care, în cauză, este Curtea de Apel București, așa cum rezultă din dispozițiile art. 2 alin. (1) din O.U.G. nr. 64/2005 raportate la art. 45 din O.U.G. nr. 51/1998, instanța judecătorească având competență exclusivă în materie de contestație la executare potrivit art. 400 coroborat cu art. 404 alin. (1) C. proc. civ. Existența clauzei compromisorii în contractul încheiat de părți face ca litigiile ce decurg din executarea contractului, care nu vor putea fi soluționate pe cale amiabilă, să fie soluționate de către Curtea de Arbitraj Comercial Internațional de pe lângă Camera de Comerț și Industrie a României, dar numai în măsura arbitrabilității acestora, conform art. 340 C. proc.

civ., respectiva clauză neavând în vedere litigii legate de executarea silită a titlului executoriu, cu atât mai mult cu cât chiar o hotărâre arbitrală care, investită cu formulă executorie de către instanța judecătorească, constituie titlu executoriu se execută silit întocmai ca și o hotărâre judecătorească potrivit art. 368 C. proc. civ., raportat la art. 367 alin. (2) C. proc. civ. Față de cele de mai sus, în temeiul art. 22 C. proc. civ., urmează a se stabili competența de soluționare a litigiului de față în favoarea Curții de Apel București, secția a VI-a comercială.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Stabilește competența de soluționare a cauzei în favoarea Curții de Apel București, secția comercială. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 30 septembrie 2010.