ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1707/2003

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința nr. 1549 din 21 decembrie 2000, Tribunalul Prahova a respins, ca neîntemeiată, excepția de necompetență materială și teritorială invocată de pârâta S.N.T.F.M. C.F.R. M. SA, Agenția Teritorială Iași, a admis în parte acțiunea reclamantei S.N.P. P. SA București, sucursala P.C. Suceava, și a obligat-o pe pârâtă la plata sumei de 24.638.681 lei, reprezentând contravaloare marfă. S-a respins acțiunea față de pârâtele S.N.P. P., sucursala P.S. Ploiești și sucursala P.Z. Pârâta S.N.T.F.M. C.F.R. M. SA, Agenția Teritorială Iași, a declarat apel împotriva acestei sentințe. Prin decizia nr. 481 din 10 aprilie 2001, Curtea de Apel Ploiești, secția contencios administrativ și comercială, a admis apelul pârâtei și a schimbat în parte sentința, în sensul respingerii acțiunii reclamantei și față de cărăuș.

S-au menținut restul dispozițiilor sentinței. S-a dispus obligarea intimatei la plata sumei de 1.020.000 lei, reprezentând cheltuieli de judecată către apelantă. În motivarea deciziei, s-a reținut, în esență, că, în mod greșit, s-a reținut culpa cărăușului în producerea pagubei reclamate, întrucât, din procesul-verbal de constatare nr. 69/2000, rezultă că vagonul a ajuns la destinație fără urme de tamponare sau scurgere din conținut, asigurat cu sigiliile predătorului intacte și corect aplicate, astfel că este exclusă producerea pierderilor pe timpul transportului. Reclamanta a declarat recurs împotriva acestei decizii, considerând-o nelegală și netemeinică.

Recurenta susține că, potrivit art. 82.1 și art. 82.5 din Regulamentul de transport pe C.F.R., calea ferată răspunde de executarea transportului și integritatea mărfii, iar, în speță, transportul a ajuns la destinație cu lipsuri cantitative, constatându-se neaplicarea corectă a sigiliului la doma de încărcare, situație în care răspunderea revine cărăușului. În ceea ce privește cuantumul daunei, recurenta susține că a fost stabilit în raport cu prețul curent al mărfii, în care sunt incluse TVA, accizele și taxa de drum. Recursul este neîntemeiat.

Potrivit dispozițiilor art. 82.1 și art. 82.5 din Regulamentul de transport pe C.F.R., calea ferată, care a primit la transport marfa cu scrisoarea de trăsură, este răspunzătoare de executarea transportului și integritatea mărfii pe întreg parcursul, până la eliberare și nu răspunde de lipsurile cantitative până la proba contrară, dacă mijlocul de transport închis a ajuns la destinație cu sigiliile intacte și corect aplicate. Instanța de apel a exonerat de răspundere cărăușul, întrucât vagonul a ajuns la destinație cu toate sigiliile predătorului intacte și corect aplicate, fără urme de tamponări și scurgeri din conținut, în conformitate cu prevederile art. 82.5 din Regulamentul de transport pe C.F.R.

La pronunțarea acestei soluții s-a avut în vedere procesul-verbal de constatare nr. 69/2000. Susținerea recurentei, potrivit căreia trebuie antrenată răspunderea cărăușului pentru lipsa constatată, întrucât capacul domei permitea ridicarea acestuia cu 2 mm, nu poate fi reținută față de împrejurarea că, la destinație, vagonul nu a prezentat urme de scurgere, iar, la domă, sigiliul predătorului, tip lacăt, era intact și corect aplicat. În această situație, se constată că instanța de apel a făcut o corectă apreciere a probelor dosarului și a aplicat corect dispozițiile legale, care reglementează materia, pronunțând o hotărâre legală și temeinică. În consecință, recursul urmează să fie respins, ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge, ca nefondat, recursul declarat de reclamanta S.N.P. P. SA, sucursala P.C. Suceava, împotriva deciziei nr. 481 din 10 aprilie 2001 a Curții de Apel Ploiești, secția de contencios administrativ și comercial. Irevocabilă. Pronunțată, în ședință publică, astăzi, 20 martie 2003.