ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 587/2010

Asupra recursului de față; În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin încheierea din 29 ianuarie 2010 pronunțată în Dosarul nr. 520/62/F/2008, Curtea de Apel Brașov, în temeiul art. 45 alin. (3) din Legea nr. 302/2004, a dispus prelungirea arestării provizorii în vederea extrădării persoanei extrădabile B.I. (fiul lui G. și D., deținut în Arestul I.P.J. Brașov, în baza mandatului de arestare provizorie în vederea extrădării nr. 1 din 1 octombrie 2008 emis de Curtea de Apel Brașov în baza sentinței penale nr. 59 din 1 octombrie 2008, rămasă definitivă prin Decizia penală nr. 3280 din 16 octombrie 2008 a Înaltei Curți de Casație și Justiție), cu 30 zile, de la 4 februarie 2010 la 5 martie 2010. Totodată, instanța a respins cererea de înlocuire a măsurii arestării provizorii cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea sau țara formulată de persoana extrădabilă B.I., prin apărător.

Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut că prin sentința penală nr. 95/F din 1 octombrie 2008 pronunțată în Dosar nr. 520/64/2008, rămasă definitivă la 16 octombrie 2008, Curtea de Apel Brașov, a hotărât admiterea cererii formulate de M.J. al Republicii Moldova, dispunând extrădarea către autoritățile judiciare ale Republicii Moldova a numitului B.I. în vederea executării pedepsei de 10 ani privațiune de libertate, aplicată prin sentința din 17 februarie 2006 a Judecătoriei Buiucani definitivă prin Decizia din 17 ianuarie 2007 a Curții Supreme de Justiție a Republicii Moldova. S-a emis mandatul de arestare provizorie în vederea extrădării nr. 1 din 1 octombrie 2008 al Curții de Apel Brașov în lipsa persoanei extrădabile.

În data de 9 septembrie 2009 a fost arestată persoana extrădabilă B.I. Potrivit art. 45 alin. (3) din Legea nr. 302/2004, arestarea provizorie se dispune și este prelungită de același complet investit cu soluționarea cererii de extrădare, fără ca durata totală a arestării provizorii să poată depăși 180 de zile. Persoana extrădabilă B.I. a formulat o cerere de amânare a predării, cerere aflată pe rolul Curții de Apel Brașov sub nr. 725/64/2009, cu termen de judecată la data de 8 februarie 2010. Cum la data de 3 februarie 2010 arestarea provizorie va expira și punerea în executare a sentinței definitive nu s-a realizat, pe rolul instanței aflându-se cererea de amânare a predării pe motive medicale în curs de soluționare, subzistând temeiurile ce au stat la baza luării măsurii, s-a impus prelungirea acesteia cu 30 de zile în baza art. 45 alin. (3) din Legea nr. 302/2004.

S-a constatat că în cauză temeiurile care au fost avute în vedere la luarea măsurii nu s-au schimbat, astfel că instanța a respins cererea de înlocuire a măsurii arestării preventive. Împrejurarea că persoana extrădabilă are deschis un proces de revizuire pe rolul instanțelor din Republica Moldova nu are relevanță juridică față de existența unei hotărâri definitive de extrădare. Împotriva acestei încheieri, în termen legal, a declarat recurs persoana extrădată B.I., fără a arăta motivele de casare. Apărătorul recurentului a arătat că persoana extrădată are probleme medicale și a solicitat amânarea extrădării. În ultimul cuvânt, recurentul a invocat situația sa familială pentru a justifica necesitatea prezenței sale în România.

Verificând hotărârea atacată în conformitate cu dispozițiile art. 385 6 alin. (3) C. proc. pen., Înalta Curte de Casație și Justiție constată că aceasta este legală și temeinică. Față de B.I. s-a dispus extrădarea în Republica Moldova, hotărârea dată fiind definitivă. În considerarea acestei hotărâri, s-a dispus arestarea recurentului persoană extrădată în vederea predării. Instanța a verificat temeiurile care au fost avute în vedere la luarea măsurii arestării provizorii dispusă prin sentința penală nr. 95 din 1 octombrie 2008 a Curții de Apel Brașov și a constatat în mod corect că acestea se mențin și impun în continuare privarea de libertate a persoanei extrădate. Totodată, în cauză nu există temeiuri de înlocuire a măsurii arestării provizorii cu o alta dintre cele prevăzute de art. 45 alin. (5) din Legea nr. 302/2004, urmând ca persoana extrădată să fie predată autorităților judiciare ale Republicii Moldova.

Faptul că pe rolul instanțelor din această țară s-a deschis procedura de revizuire a hotărârii de condamnare a persoanei extrădate nu impietează în nici un fel asupra punerii în executare a hotărârii definitive de extrădare a sa întrucât în cauză nu există motive de refuz a extrădării. Pentru aceste considerente, în temeiul art. 385 15 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., recursul va fi respins ca nefondat. Recurentul va fi obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat, onorariul apărătorului din oficiu fiind avansat din fondul M.J.L.C., în conformitate cu dispozițiile art. 192 alin. (2) și art. 189 C. proc. pen.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge, ca nefondat, recursul declarat de persoana extrădabilă B.I. împotriva încheierii din 29 ianuarie 2010 a Curții de Apel Brașov, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie, pronunțată în Dosarul nr. 520/64/F/2008. Obligă recurentul persoană extrădabilă la 480 lei cheltuieli judiciare către stat, din care onorariul apărătorului desemnat din oficiu, în sumă de 320 lei, se va avansa din fondul M.J.L.C. Definitivă. Pronunțată în ședință publică, azi 16 februarie 2010.