ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3659/2009
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3659/2009 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2009)
Asupra
recursului de față;
În baza lucrărilor din dosar, constată
următoarele:
Prin încheierea de ședință de la 29
octombrie 2009 a Curții de Apel
Brașov,
secția penală și pentru cauze cu minori, pronunțată în dosarul nr.
520/64/2008,
în baza art. 45 alin. (3) din Legea nr. 302/2004 privind cooperarea juridică
internațională în materie penală s-a prelungit arestarea provizorie în vederea
extrădării a persoanei extrădabile B.I., deținut în Penitenciarul - Spital
București - Jilava în baza mandatului de arestare provizorie în vederea
extrădării nr. 1 din 1 octombrie 2008 emis de Curtea de Apel Brașov în baza
sentinței penale nr. 59 de la 1 octombrie 2008 rămasă definitivă prin decizia
penală nr. 3280 de la 16 octombrie 2008 a Înaltei Curți de Casație și Justiție,
cu 30 de zile, respectiv de la 6 noiembrie 2009 la 5 decembrie 2009.
Pentru a dispune astfel, curtea de apel
a reținut că prin sentința penală nr. 95/F de la 1 octombrie 2008 pronunțată în
dosarul nr. 520/64/2008 rămasă definitivă la 16 octombrie 2008, Curtea de Apel
Brașov a hotărât admiterea cererii formulate de Ministerul Justiției al
Republicii Moldova, dispunând extrădarea către autoritățile judiciare ale
Republicii Moldova a numitului B.I. în vederea executării pedepsei de 10 ani
privațiune de libertate, aplicată prin sentința din 17 februarie
2006 a Judecătoriei Buiucani, definitivă prin
decizia din 17 ianuarie 2007 a
Curții Supreme de Justiție a republicii
Moldova.
S-a emis
mandatul de arestare provizorie în vederea extrădării nr. 1
de la 1 octombrie 2008 al Curții de Apel Brașov în lipsa persoanei
extrădabile.
În data de 9 septembrie 2009 a fost
arestată persoana extrădabilă B.I. și a fost prezentată instanței de judecată
în vederea ascultării în baza art. 150 alin. (2) C. proc. pen. raportat la art.
152 alin. (4) C. proc. pen.
Prin
încheierea din 10 septembrie 2009 emisă în dosarul menționat,
Curtea de Apel Brașov a constatat că persoana față de care s-a dispus
arestarea provizorie în vederea extrădării este B.I., iar termenul de 29 de
zile al măsurii curge de la data punerii acesteia în executare, respectiv 9
septembrie 2009.
Potrivit art. 45 alin.
(3) din Legea nr. 302/2004, arestarea provizorie se
dispune
și este prelungită de același complet investit cu soluționarea cererii de
extrădare, fără ca durata totală a arestării provizorii să poată depăși 180 de
zile.
Persoana extrădabilă B.I. a formulat o cerere
de amânare a predării, cerere aflată pe rolul Curții de Apel Brașov sub nr.
725/64/2009, cu termen de judecată la 30 octombrie 2009.
Cum la data de 5 noiembrie 2009 arestarea
provizorie va expira și punerea în executare a sentinței menționate nu s-a
realizat, pe rolul
instanței, aflându-se
cererea de amânare a predării pe motive medicale în
curs de soluționare,
subzistând temeiurile ce au stat la baza luării măsurii, s-a impus prelungirea
acesteia cu 30 de zile, în baza art. 45 alin. (3) din Legea nr. 302/2004.
Împotriva acestei încheieri de ședință a
declarat, în termenul legal, recurs recurentul persoană extrădabilă B.I., fără
a arăta în scris motivele de recurs.
La termenul de judecată de la 5 noiembrie 2009,
Înalta Curte a apreciat ca întemeiată cererea de amânare formulată de
recurentul persoană extrădabilă, pentru a da posibilitatea apărătorului ales să
se prezinte și a acordat termen la 9 noiembrie 2009, așa cum rezultă din
încheierea de ședință de la data menționată,
aflată la fila 10 dosarul Înaltei
Curți.
La termenul de judecată de astăzi, s-a
prezentat recurentul persoană extrădabilă B.I., aflat în stare de arest și
asistat de apărător desemnat din oficiu, avocat S.E., cu delegație de
substituire pentru avocat S.M., procedura de citare fiind legal îndeplinită.
S-a referit că
apărătorul ales al recurentului, avocat O.V. a
depus un
set de înscrisuri la dosar în susținerea recursului.
Fiind întrebat de către instanță, recurentul
persoană extrădabilă a arătat că apărătorul său nu se poate prezenta, întrucât
are cauze pe rolul instanței brașovene.
Instanța a pus la dispoziția procurorului și a
apărătorului desemnat din oficiu înscrisurile depuse în apărarea recurentului,
aceștia luând la cunoștință de conținutul lor în ședință publică.
Apărătorul recurentului persoană extrădabilă,
în concluziile orale a solicitat admiterea recursului, casarea încheierii
atacate și revocarea măsurii arestării a recurentului, motivând că prelungirea
arestării este facultativă, iar nu obligatorie și că, în raport cu datele
personale ale recurentului, care este cetățean român, are o familie cu doi
copii, are studii superioare și este interesat personal în instrumentarea
dosarului, poate fi pus în stare de libertate, eventual cu obligarea de a nu
părăsi localitatea Săcele.
Concluziile reprezentantului Ministerului
Public asupra recursului
declarat de
recurentul persoană extrădabilă, precum și poziția recurentului
persoană
extrădabilă, din ultimul cuvânt, au fost consemnate în detaliu în partea
introductivă a prezentei decizii.
Examinând recursul declarat de recurentul
persoană extrădabilă B.I., în raport cu motivele invocate, Înalta Curte
constată că
recursul recurentului persoană
extrădabilă declarat împotriva încheierii din 29 octombrie 2009 a Curții de
Apel Brașov, secția penală și pentru cauze cu minori, este nefondat pentru
considerentele ce se vor arăta.
Din analiza
cauzei rezultă că prima instanță a examinat necesitatea
prelungirii
arestării provizorii a persoanei extrădabile B.I., măsură care a fost dispusă
prin sentința penală nr. 95/F de la 1 octombrie 2008 a
Curții de Apel Brașov, secția penală și pentru cauze cu minori, în
dosarul
nr. 520/64/2008 rămasă definitivă prin decizia penală nr. 3280
de la 16 octombrie 2008 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția penală,
ca urmare a admiterii cererii formulate de Ministerul Justiției al Republicii
Moldove și dispunerii extrădării persoanei extrădabile B.I. către autoritățile
judiciare ale Republicii Moldova și emiterii mandatului de arestare provizorie
în vederea extrădării nr. 1 din 1 octombrie 2008 al Curții de Apel Brașov,
arestarea provizorie a persoanei extrădabile fiind pusă efectiv în executare la
data de 9 septembrie 2009, în raport cu cererea de amânare a predării, pe
motive medicale, formulată de persoana extrădabilă, cu termen de judecată la 30
octombrie 2009, precum și imposibilitatea punerii în executare a sentinței
menționate, apreciind că subzistă temeiurile ce au stat la baza luării măsurii.
Înalta Curte consideră că prima
instanță a apreciat în mod corect subzistența temeiurilor măsurii arestării
provizorii și a necesității prelungirii
acesteia,
având în vedere că măsura a fost dispusă, ca urmare a admiterii cererii de
extrădare, în scopul predării persoanei extrădabile, așa încât, pe de-o parte
circumstanțele personale ale recurentului persoană extrădabilă
nu mai
pot fi avute în vedere, în raport cu stadiul actual al cauzei,
motivele medicale invocate fac obiectul unei
cereri distincte de amânare a
predării, cerere ce se află în curs de
judecată, iar, pe de altă parte, împrejurarea că autoritățile moldovene au
dispus deschiderea procedurii
de revizuire,
potrivit fotocopiilor unor înscrisuri depuse în recurs la dosarul
cauzei,
nu poate fi avută în vedere, înscrisurile, neavând îndeplinite condițiile de
formă, în sensul că nu sunt ștampilate, de către instituția
emitentă, dar și față de obiectul cauzei de față,
precum și de faptul că cererea de extrădare formulată de autoritățile
Republicii Moldova a fost deja judecată și dispusă extrădarea persoanei
extrădabile B.I., cu caracter definitiv.
Față de aceste considerente, Înalta Curte, în
baza art. 385
15
pct. 1
lit.
b) C. proc. pen., va respinge, ca nefondat, recursul
declarat de recurentul persoană extrădabilă B.I. împotriva încheierii
din
29 octombrie 2009 a Curții de Apel Brașov, secția penală și pentru cauze cu
minori, pronunțată în dosar nr. 520/64/2008.
În conformitate cu art. 192 alin. (2) C.
proc. pen. se va obliga recurentul persoană extrădabilă la plata cheltuielilor
judiciare către stat, din care suma de 100 lei, reprezentând onorariul
apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului
Justiției și Libertăților Cetățenești.
PENTRU
ACESTE MOTIVE
ÎN
NUMELE LEGII
D
E C I D E
Respinge, ca nefondat, recursul declarat
de recurentul persoană extrădabilă B.I. împotriva încheierii din 29 octombrie
2009 a Curții de Apel Brașov, secția penală și pentru cauze cu minori,
pronunțată în dosar nr. 520/64/2008.
Obligă recurentul persoană extrădabilă
la plata sumei de 300 lei cu titlul de cheltuieli judiciare către stat, din
care suma de 100 lei,
reprezentând
onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din
fondul
Ministerului Justiției și Libertăților Cetățenești.
Definitivă.
Pronunțată,
în ședință publică, azi 9 noiembrie 2009.