ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 3050/2010

Asupra recursului de față,

Din examinarea lucrărilor dosarului,

constată următoarele:

La data de 29

august 2008, reclamanta

SC

T.C. SA Cluj Napoca a chemat în judecată pe pârâta SC R. SA Cluj Napoca,

solicitând ca prin hotărârea pe care o va pronunța instanța să constate

nulitatea absolută a hotărârii nr. 1 a A.G.A. din data de 11 iulie 2008, prin

care s-a aprobat raportul de expertiză privind evaluarea terenului situat în

Cluj Napoca, a terenului situat în stațiunea Muntele B., județul Cluj, cabana G.,

precum și a terenului situat în stațiunea Muntele B., cabana S., cu cheltuieli

de judecată.

Tribunalul Comercial Cluj a respins,

ca neîntemeiată, acțiunea, așa cum rezultă din sentința comercială nr. 25/ C/2009

din 16 martie 2009.

Împotriva acestei sentințe

reclamanta a declarat apel care a fost respins, ca nefondat, de către Curtea de

Apel Cluj, secția comercială, de contencios administrativ și fiscal, prin

decizia civilă nr. 196/2009 din 7 decembrie 2009.

La data de 1 februarie 2010,

reclamanta a formulat recurs împotriva deciziei instanței de apel prin care a

susținut doar motive de netemeinicie, prezentând numai situația de fapt, din

dezvoltarea motivelor nerezultând niciun motiv care să vizeze nelegalitatea

hotărârii, astfel încât, chiar dacă recurenta nu a indicat temeiul de drept,

conform art. 306 alin. (3) C. proc. civ., nu s-a putut face încadrarea

dezvoltărilor recursului într-unul dintre motivele prevăzute de art. 304 C.

proc. civ.

Astfel, după ce recurenta a

prezentat situația de fapt și soluțiile date în instanța de fond și apel,

aceasta a făcut critici asupra modului cum au apreciat cele două instanțe

probatoriile din dosar, respectiv rapoartele de evaluare și documentațiile

pentru obținerea certificatului de proprietate asupra bunurilor în cauză, baza

constituirii dreptului de proprietate, acte care o privesc pe recurentă

deoarece în contextul dat ar avea o cotă indiviză de 61,56 % din dreptul de

proprietate asupra bunurilor. De asemenea, a arătat că documentațiile au fost

emise cu nerespectarea dispozițiilor H.G. nr. 834/1991 și Criteriile nr. 2665/1992.

A mai arătat că documentația aferentă bazei sportive efectuată fără acordul său

este eronată în sensul că suprafața reală este de 54.641 și nu de 52.600,15 m.p.,

astfel că majorarea capitalului social se face cu o valoare mai mică, statul

dobândind mai puține acțiuni, afectându-i astfel dreptul de proprietate. A

precizat în continuare că prin acțiunea sa a solicitat constatarea nulității

Hotărârii A.G.E.A. datorită aprobării unor acte nelegale și nu datorită

nerespectării procedurii de ținere a adunării generale.

Conform art. 302

1

alin.

(1) lit. c) C. proc. civ., cererea de recurs va cuprinde sub sancțiunea

nulității motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul și

dezvoltarea lor.

Art. 306 alin. (2) și (3) C. proc.

civ., prevede că motivele de ordine publică pot fi invocate și din oficiu de

către instanța de judecată și că indicarea greșită a motivelor de recurs nu

atrage nulitatea recursului dacă dezvoltarea acestora face posibilă încadrarea

lor într-unul din motivele prevăzute de art. 304 C. proc. civ.

Raportând aceste dispoziții legale

la motivele invocate în recurs se constată că acestea se referă doar la

insuficiența analizării probatoriilor, recursul necuprinzând motive de

nelegalitate, recurenta neindicând în recursul său niciun temei de drept care a

fost încălcat de instanță, neindicând nici dispoziția legală în baza căreia a

fost declarat.

Așa fiind, cum casarea sau

modificarea deciziei atacate este posibilă numai în cazurile prevăzute de art. 304

C. proc. civ., iar conform art. 302

1

alin. (1) lit. c) același cod,

cererea de recurs trebuie să cuprindă, sub sancțiunea nulității, motivele de

nelegalitate și dezvoltarea lor și cum recurenta nu s-a conformat acestor

exigențe legale, având în vedere, deopotrivă, și inexistența motivelor de

ordine publică, care să inducă aplicarea art. 306 alin. (2) C. proc. civ. și că

motivele dezvoltate de recurentă nu pot fi încadrate în niciunul din motivele

prevăzute de art. 304 C. proc. civ., neputând fi acoperită nulitatea recursului

conform art. 306 alin. (3) C. proc. civ., Înalta Curte va admite excepția

invocată și va constata nul recursul dedus judecății.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Constata nul recursul declarat de

reclamanta

SC T.C. SA

Cluj Napoca împotriva deciziei civile nr. 196/2009 din 7 decembrie 2009 a

Curții de Apel Cluj, secția comercială, de contencios administrativ și fiscal,

ca nefondat.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică,

astăzi 30 septembrie 2010.