ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2515/2009

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor

din dosar, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe

rolul Judecătoriei Sectorului 1 București, reclamanta SC S.C. SRL a chemat în

judecată pe pârâta, SC N.I. SRL ORADEA solicitând instanței ca prin hotărârea

ce va pronunța în cauză să dispună rezilierea contractului pentru prestări

servicii de consultanță nr. 59 din 1 iunie 2006, cu cheltuieli de judecată.

Prin sentința civilă nr. 3681/2007,

pronunțată în dosarul Judecătoriei Sectorului 1 București, s-a admis excepția

de necompetență materială și în baza art. 158 și 2 alin. (1) pct. 1 lit. a) C.

proc. civ., s-a dispus declinarea de competență în favoarea Tribunalului

București, secția comercială.

Cauza a fost înregistrată pe

rolul Tribunalului București, secția a VI-a comercială, prin declinare de

competență sub nr. 15957/3/2007.

Prin sentința comercială nr.

562 din 16 ianuarie 2008 a Tribunalului București, secția a VI-a comercială,

s-a respins, ca neîntemeiată, acțiunea formulată de reclamantă.

În motivarea sentinței,

instanța a reținut, în esență, că pentru a se putea dispune rezilierea contractului

în conformitate cu art. 1020 – art. 1021 C. civ., trebuie să se dovedească de

către partea care cere rezilierea contractului, neîndeplinirea culpabilă a

obligației asumate de cealaltă parte.

Instanța a mai reținut că

reclamanta a invocat neexecutarea parțială a contractului formulând susțineri

generale și nu a probat în condițiile art. 1169 C. civ., că pârâta nu a

executat obligațiile contractuale și nici că o astfel de neexecutare este atât

de importantă și gravă datorită culpei pârâtei încât să impună rezilierea

contractului.

Împotriva sentinței

comerciale nr. 562/2008 a Tribunalului București, secția a VI-a comercială, a

declarat apel reclamanta, apel ce a fost înregistrat pe rolul Curții de Apel

București, secția a VI-a comercială și respins, ca nefondat, prin decizia

comercială nr. 240 din 07 mai 2008.

Împotriva acestei decizii a

declarat recurs reclamanta SC S.C. SRL care a invocat art. 304 pct. 7 și 9 C.

proc. civ., precum și art. 969 și 1020 C. civ.

Înalta Curte, analizând

actele dosarului din perspectiva criticilor formulate, va respinge recursul, ca

nefondat, pentru următoarele considerente:

Critica recurentei nu se

poate circumscrie motivului prevăzut de art. 304 pct. 7 C. proc. civ. Motivul

prevăzut de art. 304 pct. 7 C. proc. civ., se observă lesne că a fost invocat

în mod nefondat deoarece hotărârea cuprinde motivele de fapt și de drept care

au format convingerea instanței și conține suficiente elemente care fac posibil

controlul hotărârii în căile de atac. De altfel, judecătorul nici nu trebuie să

răspundă în mod separat fiecărui argument, fiecărei nuanțe date de reclamant

textelor pe care și-a întemeiat acțiunea. În aceste condiții, sunt nefondate

susținerile recurente în sensul că decizia recurată nu ar fi fost motivată de

către instanța de apel, dimpotrivă, aceasta apreciind în mod corect și motivat

situația de fapt pe baza probelor administrate în cauză.

Curtea găsește nefondat

motivul de recurs invocat de recurentă și prevăzut de art. 304 pct. 9 C. proc.

civ., în condițiile în care în cauza de față nu rezultă că instanța de apel a

recurs la încălcarea unor texte de lege aplicabile speței sau că a aplicat

greșit dispoziții legale, interpretându-le prea extins sau prea restrâns ori cu

totul eronat. De altfel, recurenta nici nu indică explicit care ar fi textele

ce ar cădea sub incidența motivului de recurs arătat. Recursul, nefiind o cale

de atac devolutivă, pentru a conduce la casarea sau modificarea hotărârii, nu

se poate limita la o simplă indicare formală a textelor, condiția legală a

dezvoltării implicând determinarea greșelilor anume imputate, o minimă

argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe

care se întemeiază. Recurenta circumscrie motivului prevăzut de art. 304 pct. 9

C. proc. civ., critici de netemeinicie și nu de nelegalitate, ceea ce nu este

permis în prezenta cale de atac.

Instanța de apel a reținut

în mod corect că rezilierea judiciară aplicată în condițiile art. 1021 C. civ.,

reprezintă sancțiunea neexecutării culpabile a contractelor sinalagmatice cu

executare succesivă. Pentru a fi aplicată sancțiunea solicitată trebuie să se

facă dovada în condițiile art. 1169 C. civ., că intimata pârâtă nu a executat

obligațiile contractuale stabilite de părți în contractul de prestări servicii nr.

59/2006. Din actele de la dosar și răspunsul la interogatoriu nu rezultă că

intimata nu a îndeplinit obligațiile asumate, aspect reținut corect de instanța

de fond. Având în vedere că din probele administrate în cauză, Curtea de apel a

apreciat corect că nu rezultă culpa intimatei, iar instanța de fond în mod

corect a respins cererea de reziliere judiciară a contractului de prestări

servicii.

În condițiile în care

părțile au prevăzut pactul comisoriu la art. 7 lit. b) din convenție, ele pot

stabili rezilierea pe cale amiabilă a contractului cu atât mai mult cu cât

rezilierea face să înceteze efectele contractului numai pentru viitor, lăsând

neatinse prestațiile succesive care au fost făcute anterior rezilierii.

Precizarea intimatei în

sensul că este de acord cu rezilierea pe cale amiabilă a contractului nu are

nici o relevanță în soluționarea cererii privind rezilierea judiciară întrucât

în această procedură trebuie administrate probe din care să rezulte

neîndeplinirea totală sau parțială a obligațiilor contractuale de către o

parte.

Cum în cauză nu au fost

administrate probe concludente în acest sens, Curtea de apel, în temeiul art. 296

C. proc. civ., în mod corect a respins apelul ca nefondat.

Pentru considerentele de

fapt și de drept reținute mai sus, conform art. 312 C. proc. civ., se va

respinge recursul declarat de reclamanta SC S.C. SRL împotriva deciziei

comerciale nr. 240 din 7 mai 2008 a Curții de Apel București, secția a VI-a comercială,

ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat

de reclamanta SC S.C. SRL împotriva deciziei comerciale nr. 240 din 7 mai 2008 a Curții de Apel București, secția a VI-a comercială, ca nefondat.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședința

publică, astăzi 21 octombrie 2009.