ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2084/2010

Asupra conflictului negativ de competență; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: În cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Gorj, secția de contencios administrativ și fiscal, s-a solicitat de către reclamantul T.N. în contradictoriu cu pârâții Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților, Instituția Prefectului județului Gorj, Comisia Județeană pentru aplicarea Legii nr. 290/2003, R.V., M.C. și T.E., anularea Deciziei nr. 246 din 23 ianuarie 2009 emisă de Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților. În motivarea cererii se arată că decizia este nelegală deoarece în mod nelegal în cuprinsul deciziei contestate au fost menționați și numiții V.N., S.C., R.V., M.C.

și T.E., întrucât aceștia au formulat cerere pentru bunurile rămase de la autorii T.T. și E., în baza Legii nr. 290/2003 la 28 martie 2008, astfel că cererea acestora este tardivă. Prin sentința nr. 1441 din 6 mai 2009, Tribunalul Gorj a dispus declinarea competenței soluționării cererii formulată în temeiul Legii nr. 290/2003 în favoarea Curții de Apel Craiova, secția de contencios administrativ și fiscal, ca urmare a invocării din oficiu excepției necompetenței materiale a acestei instanțe.

S-a reținut că potrivit art. 8 pct. 5 din Legea nr. 290/2003, republicată, cu modificările până la 23 aprilie 2007, Decizia nr. 246/2009 se poate ataca potrivit Legii nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare, iar potrivit art. 10 alin. (1) și alin. (3) din acest act normativ, competența materială și teritorială de soluționare a cauzei revine Curții de Apel Craiova neavând relevanță că în cuprinsul deciziei contestate se indică ca instanță competentă secția de contencios administrativ și fiscal a tribunalului din raza de domiciliu. Curtea de Apel Craiova, secția de contencios administrativ și fiscal, prin sentința nr. 358/2009 a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Gorj, secția de contencios administrativ și fiscal.

S-a constatat ivit conflict de competență și a fost înaintat dosarul Înaltei Curți de Casație și Justiție pentru soluționarea acestuia. S-a reținut, în esență, că Legea nr. 290/2003 reglementează acordarea de despăgubiri sau compensații cetățenilor români pentru bunurile proprietatea acestora, sechestrate, reținute sau rămase în Basarabia Bucovina de Nord și ținutul Herța, ca urmare a stării de război și a aplicării Tratatului de pace între România Puterile Aliate și Asociate, semnat la Paris la 10 februarie 1947. Potrivit dispozițiilor art. 8 alin. (2) din această lege, verificarea și rezolvarea cererilor de atribuire în natură ori pentru acordarea de despăgubiri sau compensații, după caz, revine Comisiilor județene și a municipiului București.

Hotărârile acestor comisii pot fi contestate la Comisia Centrală conform art. 8 alin. (3), iar hotărârile acestei comisii pot fi atacate la secția de contencios administrativ a tribunalului în raza căruia domiciliază solicitantul conform alin. (5) al aceluiași articol. S-a statuat că în cauză fiind vorba de o decizie a Comisiei Centrale, respectiv a Serviciului pentru aplicarea Legii nr. 290/2003 din cadrul Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților, competența de soluționare aparține tribunalului, în a cărui rază teritorială domiciliază reclamantul respectiv, Secției de contencios administrativ și fiscal a Tribunalului Gorj. Înalta Curte de Casație și Justiție constată că în cauză există conflict de competență fiind îndeplinite cerințele prevăzute de art. 20 C. proc.

civ. În raport de dispozițiile art. 22 alin. (5) C. proc. civ. se apreciază că revine competența de soluționare a cauzei Tribunalului Gorj, secția de contencios administrativ și fiscal, pentru considerentele ce urmează a fi expuse. După cum se constată acțiunea are ca obiect anularea Deciziei nr. 246 din 23 ianuarie 2009, emisă de Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților, Serviciul pentru aplicarea Legii nr. 290/2003, prin care a fost admisă contestația formulată de T.N., V.N., S.C., R.V., M.C. și T.E. împotriva Hotărârii nr. 22 din 28 februarie 2008 adoptată de Comisia Județeană Gorj pentru aplicarea Legii nr. 290/2003. Prin urmare, solicitarea reclamantului vizează anularea unui act emis în procedura reglementată de Legea nr. 290/2003.

Conform art. 8 alin. (3) prin Legea nr. 290/2003 în termen de 15 zile de la comunicare, solicitantul nemulțumit de hotărârea comisiei județene, respectiv a municipiului București, pentru aplicarea Legii nr. 290/2003 poate face contestație la Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților – Serviciul pentru aplicarea Legii nr. 290/2003. Alin. (4) al aceluiași articol prevede că, în termen de cel mult 60 de zile, Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților – Serviciul pentru aplicarea Legii nr. 290/2003 va analiza contestațiile și le va aproba sau le va respinge prin decizie motivată a vicepreședintelui Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților care coordonează activitatea Serviciului pentru aplicarea Legii nr. 290/2003.

Alin. (5) din articolul în discuție precizează că hotărârile Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților sunt supuse controlului judecătoresc, putând fi atacate în condițiile Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările ulterioare. Totodată, conform alin. (6) al articolului mai sus individualizat, hotărârile pronunțate de tribunal sunt supuse căilor de atac prevăzute de lege. De asemenea, art. 17 alin. (6) din H.G. nr. 57/2008 privind modificarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 290/2003, aprobate prin H.G. nr. 1120/2006, menționează faptul că deciziile vicepreședintelui sunt supuse controlului judecătoresc, conform prevederilor legale, putând fi atacate, în termen de 30 de zile de la comunicare, la secția de contencios administrativ a tribunalului în raza căruia domiciliază solicitantul.

Din interpretarea tuturor acestor texte normative rezultă faptul că actele administrative emise de Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților în aplicarea Legii nr. 290/2003 pot fi contestate la instanța de contencios administrativ, fiind vorba de o competență exclusivă a tribunalului. În cauza dedusă judecății trebuie aplicat principiul lex specialia generalibus derogant , fiind vorba despre un litigiu generat de aplicarea unei norme speciale, respectiv Legea nr. 290/2003. În consecință, pentru considerentele arătate și în conformitate cu dispozițiile art. 22 alin. (5) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Gorj, secția de contencios administrativ și fiscal.

PENTRU ACESTE MOTIVE

IN NUMELE LEGII

D E C I D E Stabilește competența de soluționare a cauzei privind pe T.N., Instituția Prefectului Gorj, Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților, Comisia județeană pentru aplicarea Legii nr. 290/2003, R.V., M.C. și T.E. în favoarea Tribunalului Gorj, secția de contencios administrativ și fiscal. Irevocabilă. Pronunțată, în ședință publică, astăzi 22 aprilie 2010.