ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2084/2010
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2084/2010 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2010)
Asupra conflictului negativ de competență;
Din examinarea lucrărilor din dosar,
constată următoarele:
În cererea înregistrată pe rolul
Tribunalului Gorj, secția de contencios administrativ și fiscal, s-a solicitat
de către reclamantul T.N. în contradictoriu cu pârâții Autoritatea Națională
pentru Restituirea Proprietăților, Instituția Prefectului județului Gorj,
Comisia Județeană pentru aplicarea Legii nr. 290/2003, R.V., M.C. și T.E.,
anularea Deciziei nr. 246 din 23 ianuarie 2009 emisă de Autoritatea Națională
pentru Restituirea Proprietăților.
În motivarea cererii se arată că decizia
este nelegală deoarece în mod nelegal în cuprinsul deciziei contestate au fost
menționați și numiții V.N., S.C., R.V., M.C. și T.E., întrucât aceștia au
formulat cerere pentru bunurile rămase de la autorii T.T. și E., în baza Legii
nr. 290/2003 la 28 martie 2008, astfel că cererea acestora este tardivă.
Prin sentința nr. 1441 din 6 mai 2009,
Tribunalul Gorj a dispus declinarea competenței soluționării cererii formulată
în temeiul Legii nr. 290/2003 în favoarea Curții de Apel Craiova, secția de
contencios administrativ și fiscal, ca urmare a invocării din oficiu excepției
necompetenței materiale a acestei instanțe.
S-a reținut că potrivit art. 8 pct. 5 din
Legea nr. 290/2003, republicată, cu modificările până la 23 aprilie 2007, Decizia
nr. 246/2009 se poate ataca potrivit Legii nr. 554/2004, cu modificările și
completările ulterioare, iar potrivit art. 10 alin. (1) și alin. (3) din acest
act normativ, competența materială și teritorială de soluționare a cauzei
revine Curții de Apel Craiova neavând relevanță că în cuprinsul deciziei
contestate se indică ca instanță competentă secția de contencios administrativ
și fiscal a tribunalului din raza de domiciliu.
Curtea de Apel Craiova, secția de
contencios administrativ și fiscal, prin sentința nr. 358/2009 a declinat
competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Gorj, secția de
contencios administrativ și fiscal.
S-a constatat ivit conflict de competență
și a fost înaintat dosarul Înaltei Curți de Casație și Justiție pentru
soluționarea acestuia.
S-a reținut, în esență, că Legea nr. 290/2003
reglementează acordarea de despăgubiri sau compensații cetățenilor români
pentru bunurile proprietatea acestora, sechestrate, reținute sau rămase în
Basarabia Bucovina de Nord și ținutul Herța, ca urmare a stării de război și a
aplicării Tratatului de pace între România Puterile Aliate și Asociate, semnat la Paris la 10 februarie 1947.
Potrivit dispozițiilor art. 8 alin. (2)
din această lege, verificarea și rezolvarea cererilor de atribuire în natură
ori pentru acordarea de despăgubiri sau compensații, după caz, revine
Comisiilor județene și a municipiului București.
Hotărârile acestor comisii pot fi
contestate la Comisia Centrală conform art. 8 alin. (3), iar hotărârile acestei
comisii pot fi atacate la secția de contencios administrativ a tribunalului în
raza căruia domiciliază solicitantul conform alin. (5) al aceluiași articol.
S-a statuat că în cauză fiind vorba de o
decizie a Comisiei Centrale, respectiv a Serviciului pentru aplicarea Legii nr.
290/2003 din cadrul Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților,
competența de soluționare aparține tribunalului, în a cărui rază teritorială
domiciliază reclamantul respectiv, Secției de contencios administrativ și fiscal
a Tribunalului Gorj.
Înalta Curte de Casație și Justiție
constată că în cauză există conflict de competență fiind îndeplinite cerințele
prevăzute de art. 20 C. proc. civ.
În raport de dispozițiile art. 22 alin. (5)
C. proc. civ. se apreciază că revine competența de soluționare a cauzei
Tribunalului Gorj, secția de contencios administrativ și fiscal, pentru
considerentele ce urmează a fi expuse.
După cum se constată acțiunea are ca
obiect anularea Deciziei nr. 246 din 23 ianuarie 2009, emisă de Autoritatea
Națională pentru Restituirea Proprietăților, Serviciul pentru aplicarea Legii
nr. 290/2003, prin care a fost admisă contestația formulată de T.N., V.N., S.C.,
R.V., M.C. și T.E. împotriva Hotărârii nr. 22 din 28 februarie 2008 adoptată de
Comisia Județeană Gorj pentru aplicarea Legii nr. 290/2003.
Prin urmare, solicitarea reclamantului
vizează anularea unui act emis în procedura reglementată de Legea nr. 290/2003.
Conform art. 8 alin. (3) prin Legea
nr. 290/2003 în termen de 15 zile de la comunicare, solicitantul nemulțumit de
hotărârea comisiei județene, respectiv a municipiului București, pentru
aplicarea Legii nr. 290/2003 poate face contestație la Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților – Serviciul pentru aplicarea Legii
nr. 290/2003.
Alin. (4) al aceluiași articol prevede
că, în termen de cel mult 60 de zile, Autoritatea Națională pentru Restituirea
Proprietăților – Serviciul pentru aplicarea Legii nr. 290/2003 va analiza
contestațiile și le va aproba sau le va respinge prin decizie motivată a
vicepreședintelui Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților care
coordonează activitatea Serviciului pentru aplicarea Legii nr. 290/2003.
Alin. (5) din articolul în discuție
precizează că hotărârile Autorității Naționale pentru Restituirea
Proprietăților sunt supuse controlului judecătoresc, putând fi atacate în
condițiile Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările
ulterioare.
Totodată, conform alin. (6) al
articolului mai sus individualizat, hotărârile pronunțate de tribunal sunt
supuse căilor de atac prevăzute de lege.
De asemenea, art. 17 alin. (6) din H.G.
nr. 57/2008 privind modificarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr.
290/2003, aprobate prin H.G. nr. 1120/2006, menționează faptul că deciziile
vicepreședintelui sunt supuse controlului judecătoresc, conform prevederilor
legale, putând fi atacate, în termen de 30 de zile de la comunicare, la secția
de contencios administrativ a tribunalului în raza căruia domiciliază solicitantul.
Din interpretarea tuturor acestor texte
normative rezultă faptul că actele administrative emise de Autoritatea
Națională pentru Restituirea Proprietăților în aplicarea Legii nr. 290/2003 pot
fi contestate la instanța de contencios administrativ, fiind vorba de o
competență exclusivă a tribunalului.
În cauza dedusă judecății trebuie
aplicat principiul
lex specialia generalibus derogant
, fiind vorba
despre un litigiu generat de aplicarea unei norme speciale, respectiv Legea nr.
290/2003.
În consecință, pentru considerentele
arătate și în conformitate cu dispozițiile art. 22 alin. (5) C. proc. civ.,
Înalta Curte va stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea
Tribunalului Gorj, secția de contencios administrativ și fiscal.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
D E C I D E
Stabilește competența de soluționare
a cauzei privind pe T.N., Instituția Prefectului Gorj, Autoritatea Națională
pentru Restituirea Proprietăților, Comisia județeană pentru aplicarea Legii nr.
290/2003, R.V., M.C. și T.E. în favoarea Tribunalului Gorj, secția de
contencios administrativ și fiscal.
Irevocabilă.
Pronunțată, în ședință publică, astăzi 22
aprilie 2010.