ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2787/2010
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2787/2010 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2010)
Asupra cauzei de față, constată
următoarele:
Prin cererea depusă la Tribunalul Arad la data de 13 mai 2008 sub nr. 4538/55/2008 reclamanta T.L. a chemat în
judecată în calitate de pârâți Municipiul Arad reprezentat prin primar,
Primarul Municipiului Arad și Comisia de aplicare a Legii nr. 247/2005,
solicitând obligarea pârâților la emiterea unei decizii/dispoziții motivate
prin care să soluționeze în mod favorabil notificările făcute de reclamantă
prin intermediul avocatului său în data de 14 martie 2008, notificări precedate
de două cereri înregistrate de reclamantă: sub nr. 38830 din 7 octombrie 2005
prin care a solicitat restituirea în natură a suprafeței de teren de 930 mp
situat în Municipiul Arad, și sub nr. 38829 din 7 octombrie 2005 prin care a
solicitat restituirea în natură a suprafeței de teren de 626 mp, situat în Municipiul
Arad, care există în natură, iar în caz contrar să se dispună restituirea către
reclamantă a imobilelor ce fac obiectul notificărilor.
În motivare arată că prin cererea
adresată Primăriei Arad, respectiv Comisia de aplicare a Legii nr. 247/2005, înregistrată
sub nr. 38830 din 7 octombrie 2005 reclamanta a solicitat restituirea în natură
a suprafeței de teren de 930 mp situat în Arad, nr. top. 3979/a.2.a.2.a.1.b.5.a/65/91,
3979/a.1.a.2.a.1.b.5.a./65/13/1 și 3979/a.1.a.2.a.1.b.5.a/68/21 de sub B 7 și
8, dobândit prin cumpărare de reclamantă de la părinții acesteia; prin cererea
adresată Primăriei Arad, respectiv Comisiei de Aplicare a Legii nr. 247/2005
înregistrată cu nr. 38829 din data de 7 octombrie 2005 a solicitat restituirea în natură a suprafeței de 626 mp, situat în Arad, înscris în C.F. nr.
28848 cu nr. top. 3979/a.1.a.2.a.1.b.5.a/68/4 și 3979/a.1.a.2.a.1.b.5.a/69/7
care a aparținut fratelui său, în prezent decedat.
Având în vedere că nu a primit nici
o decizie/dispoziție din partea Primăriei Municipiului Arad cu privire la
soluționarea cererilor, arată că în data de 14 martie 2008 a adresat Primăriei Municipiului Arad prin intermediul cabinetului de avocat R.V. o notificarea
pentru fiecare imobil, înregistrate cu nr. 15759 din 14 martie 2008 și cu nr.
15760 din 14 martie 2008 pentru a i se comunica situația cererilor. Nici după
acest demers nu a primit răspuns din partea Primăriei Municipiului Arad.
În drept a invocat dispozițiile art.
1073 C. civ.
Pârâtele Primăria Municipiului Arad
și Comisia de aplicare a Legii nr. 247/2005, legal citate, nu au depus
întâmpinare.
S-a constatat că potrivit art. 26
alin. (3), art. 27 din Legea nr. 10/2001 și decizia nr. IX din 20 martie 2006 a Înaltei Curți de Casație și Justiție pronunțată în dosarul nr. 36/2005 prevăd că procesele și
cererile legate de notificările formulate pe Legea nr. 10/2001, sunt în
competența tribunalului ca primă instanță, motiv pentru care s-a admis excepția
necompetenței materiale a Judecătoriei Arad și s-a declinat cauza în favoarea
Tribunalului Arad.
Urmare declinării competenței, pe
rolul tribunalului la data de 22 octombrie 2008 pârâtul Municipiul Arad
reprezentat prin primar a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea
acțiunii reclamantei ca neîntemeiată iar pe cale de excepție a invocat lipsa
calității procesuale active a reclamantei, invocând în drept art. 3 și art. 25 din
Legea nr. 10/2001, art. 22 alin. (5) din Legea nr. 10/2001, art. 22 alin. (1)
din Legea nr. 10/2001.
Tribunalul a reținut că reclamanta
are calitate procesuală activă, justificată prin actele de stare civilă depuse
la dosar (certificate de naștere, de deces a fratelui), chiar dacă nu are
certificat de calitate de moștenitor, în considerarea gradului de rudenie
justifică un interes legitim, astfel că a fost respinsă excepția.
Prin sentința civilă nr. 906 din 3
decembrie 2008 pronunțată în dosar nr. 4538/55/2008 Tribunalul Arad a admis
acțiunea civilă formulată de reclamanta T.L. împotriva pârâtului Municipiul
Arad reprezentat prin Primar și l-a obligat pe pârât să emită dispoziție prin
care să soluționeze notificarea nr. 15759 din 14 martie 2008, în baza Legii nr.
10/2001.
Instanța a reținut în fapt că,
cererea cu care reclamanta a sesizat instanța are la bază refuzul autorității
competente, potrivit Legii nr. 10/2001 de a soluționa notificarea formulată de
aceasta, în baza Legii nr. 20/2001 și urmărește constrângerea autorității
respective la a adopta o soluție în privința cererii cu care aceasta a fost
sesizată.
Instanța apreciază că în ceea ce
privește competența materială de soluționare a acțiunii cu care a fost
investită, este relevantă decizia nr. IX din 20 martie 2006, pronunțată de
Înalta Curte de Casație și Justiție, în soluționarea recursului declarat în
interesul legii, decizie publicată în M.Of., Partea I nr. 653 din 28 iulie
2006.
În conformitate cu aceasta,
„instanța căreia îi revine competența de a soluționa cererile formulate
împotriva refuzului persoanei juridice notificate, deținătoare a imobilului, de
a emite decizie sau dispoziție motivată de restituire în natură ori de acordare
de despăgubiri, potrivit Legii nr. 10/2001, este secția civilă a tribunalului
în a cărui rază teritorială își are sediul persoana juridică respectivă”.
Pentru dovedirea acțiunii
reclamanții au depus la dosar în copie: notificarea 15759 din 14 martie 2008,
în baza Legii nr. 10/2001, acte de stare civilă, coala de carte funciară.
Refuzul pârâtului de a soluționa
notificarea este nejustificat, astfel că în baza art. 25 din Legea nr. 10/2001,
republicată, l-a obligat pe pârât să emită dispoziție prin care să soluționeze
notificarea.
Împotriva acestei sentințe a
declarat apel Municipiul Arad prin Primar, solicitând admiterea apelului și
schimbarea în tot a sentinței primei instanțe cu respingerea acțiunii
reclamantei T.L., consideră că hotărârea este nelegală pentru faptul că, în
motivarea sentinței s-a reținut în mod greșit că nu a fost depusă întâmpinare
din partea pârâtei care a și invocat lipsa calității procesuale pasive a
Municipiului Arad și a Primarului Municipiului Arad.
Pe fond, apelantul consideră că
reclamanta nu are calitatea de „persoană îndreptățită” conform art. 3 din Legea
nr. 10/2001 pentru a solicita restituirea terenurilor din litigiu deoarece
antecesorii acesteia au obținut dreptul de proprietate după data de 22
decembrie 1989 conform înscrierilor din cartea funciară.
Se mai invocă și lipsa calității
procesuale de folosință a Comisiei de aplicare a Legii nr. 247/2005, întemeiată
pe prevederile art. 41 C. proc. civ., deoarece această comisie nu are personalitate
juridică, și o a treia excepția invocată este aceea a tardivității cererii de
restituire în natură a imobilelor situate în Arad, raportat la prevederile art.
22 alin. (1) din Legea nr. 10/2001.
Se mai susține că obligarea
primarului la emiterea unei dispoziții prin care să se soluționeze notificarea
nr. 15659 din 14 martie 2008 în baza Legii nr. 10/2001 nu poate fi acceptată,
deoarece cererea petentei a fost depusă în temeiul Legii nr. 247/2005 și nu în
baza Legii nr. 10/2001, iar acest act normativ, respectiv Legea nr. 247/2005 nu
a prelungit termenul prevăzut de art. 22 din Legea nr. 1/2001 pentru depunerea
notificărilor.
Prin decizia civilă nr. 83 A din 13 aprilie 2009 Curtea de Apel Timișoara a respins apelul ca nefondat, apel declarat de Municipiul
Arad prin Primar.
Pentru a hotărî astfel, Curtea de
Apel a reținut următoarele:
În temeiul art. 21 alin. (4)
coroborat cu art. 26 din Legea nr. 10/2001, Primarul Municipiului Arad avea
obligația de a răspunde notificărilor adresate de reclamanta T.L., prin
dispoziție motivată și pentru oricare bun pe care aceasta l-a revendicat în
baza Legii nr. 10/2001.
Calitatea de „persoană
îndreptățită”, conform art. 3 din Legea nr. 10/2001, precum și termenul în care
a fost depusă notificarea putea fi efectuată de către primar doar prin
dispoziția motivată a acestuia, și nu pe calea excepției pe care această
instituție a invocat-o ca apărare, în acțiunea formulată de reclamantă, cu
privire la obligația de a face, respectiv de a i se răspunde la notificare.
Sub acest aspect în temeiul art. 296
C. proc. civ. apelul pârâtului Municipiului Arad a fost respins.
În ceea ce privește excepțiile
invocate în apel, acestea pot fi soluționate doar în cadrul contestației
formulate împotriva dispoziției motivată a Primarului, astfel că, în prezenta
cauză apar ca premature și au fost respinse ca atare.
Împotriva deciziei au declarat
recurs Municipiul Arad, prin Primarul municipiului Arad și Comisia de Aplicare
a Legii nr. 247/2005, care a susținut următoarele motive de nelegalitate a
deciziei atacate:
S-au încălcat prevederile legale în
ceea ce privește obligare a pârâtului să emită dispoziția prin care să
soluționeze notificarea nr. 15759 din 14 martie 2008, greșit fiind respinsă
excepția lipsei calității procesuale active a reclamantei, nefiind aplicabile
prevederile Legii nr. 10/2001, deoarece la data preluării imobilului (1978)
nici petenta, nici antecesorii acesteia nu erau proprietari tabulari.
Se mai susține: greșita respingere a
excepției lipsei capacității de folosință a Comisiei de Aplicare a Legii nr.
247/2005 întemeiată pe prevederile art. 41 C. proc. civ., precum și faptul că
instanțele de judecată trebuiau să constate decăderea din dreptul de a solicita
măsuri reparatorii în natură sau prin echivalent pentru imobilele situate în
Arad, raportat la prevederile art. 22 alin. (1) și (5) din Legea nr. 10/2001.
O altă critică vizează eronata
obligare a pârâtului Municipiul Arad la emiterea dispoziției prin care să soluționeze
notificarea nr. 15759 din 14 martie 2008 în baza Legii nr. 10/2001, încălcând
dispozițiile acestui act normativ, motivat de faptul că reclamanta nu a
respectat termenul de depunere a modificărilor și nici modalitatea de depunere
a acesteia prevăzută expres de art. 22 alin. (3) din Legea nr. 10/2001.
Se conchide de către recurenți că nu
se putea reține refuzul nejustificat al Municipiului Arad de a soluționa
hotărârea câtă vreme dispozițiile Legii nr. 247/2005 nu prevăd un nou termen de
depunere a notificărilor, pentru acordarea de măsuri reparatorii.
Se invocă în fapt incidența art. 304
pct. 7 și 9 C. proc. civ.
Analizând recursul declarat de
Municipiul Arad prin Primar, Înalta Curte de Casație și Justiție constată că
acesta nu poate fi primit pentru considerentele ce succed:
În mod corect Curtea de Apel Timișoara,
secția civilă, a respins apelul declarat de Municipiul Arad – prin Primar –
împotriva sentinței civile pronunțată de Tribunalul Arad prin care a fost admisă
acțiunea formulată de reclamantă.
Instanțele de judecată au
interpretat și aplicat în mod just dispozițiile art. 22 și art. 25 din Legea
nr. 10/2001, considerându-se că cererea cu care a fost reclamanta a sesizat
instanța are la bază refuzul autorității competente, potrivit Legii nr. 10/2001
de a soluționa notificarea formulată de reclamantă, urmărindu-se obligarea
autorității respective la adoptarea unei soluții prin care să se rezolve
cererea cu care a fost sesizată, fie în sensul admiterii, fie în sensul
respingerii acesteia.
Criticile invocate de recurentă sub
acest aspect nu pot fi primite, așa cum s-a reținut și de instanța de apel care
a interpretat corect prevederile art. 3 din Legea nr. 10/2001, entitatea care
trebuie să soluționeze notificarea, urma să verifice calitatea de persoană
îndreptățită la reconstituirea dreptului de proprietate.
Obiectul prezentei acțiuni deduse
judecății îl constituie obligarea unității investite cu soluționarea
notificărilor formulate în temeiul Legii nr. 10/2001, la soluționarea acesteia,
toate celelalte excepții invocate de recurentă, privind lipsa calității
procesuale active a reclamantei, a lipsei capacității de folosință a Comisiei
de Aplicare a Legii nr. 247/2005, precum și decăderea reclamantei din dreptul
de a solicita măsuri reparatorii prin echivalent sau în natură pentru imobilele
în litigiu, puteau fi soluționate doar în cadrul unei contestații formulate de
reclamantă împotriva dispoziției motivate a Municipiului Arad prin Primar.
Nici ultima critică nu poate conduce
la reținerea nelegalității deciziei atacate prin prisma dispozițiilor art. 304
pct. 7 și 9 C. proc. civ. pentru a se dispune modificarea deciziei recurate,
instanțele de judecată au apreciat în mod just că prin admiterea acțiunii s-a
sancționat refuzul autorității competente de a răspunde în sens pozitiv sau
negativ, notificării formulate de acesta.
Pentru aceste considerente, se va
respinge ca nefondat recursul declarat de recurentă împotriva deciziei civile a
Curții de Apel și în baza art. 312 C. proc. civ., se va menține decizia civilă
ca legală.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca nefondat, recursul declarat
de pârâții Municipiul Arad prin Primar, Primarul municipiului Arad și Comisia
de Aplicare a Legii nr. 247/2005 împotriva deciziei civile nr. 83 A din 13 aprilie 2009 a Curții de Apel Timișoara.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 6 mai 2010.